Andrei Postelnicu: "Acum cateva luni, presedintele a facut-o "tiganca" pe o jurnalista si toata tara l-a acuzat de rasism - dar nu ne-am intrebat ce spune despre Romania faptul ca "tigan" constituie pentru noi o insulta."
Cu si mai mult timp in urma, lui Adrian Premierul Minune si lui Silvio Berlusconi nu le mai ajungea timpul sa integreze Romania in Uniunea Europeana, cu binecuvantarea lui Romano Prodi.
Raspunderea pentru criza din Italia apartine in egala masura Romaniei, Italiei si Uniunii Europene. Primele au mostenit si mosit problema migratiei de infractori de la guverne anterioare, care au impins Romania in UE, cu satre de rromi cu tot.
Nu e o noutate pentru UE, si nici pentru Italia, faptul ca nu stim sa controlam migratia infractionala, facilitata de coruptie si de problemele sistemului juridic. Faptul ca aceste lucruri au fost trecute cu vederea la Bucuresti, la Roma si la Bruxelles constituie, in primul rand, un faliment moral al domnilor Nastase, Geoana, Berlusconi, Prodi si Verheugen. La fel de culpabil se face insa si tandemul Basescu-Tariceanu, care, ocupat cu ciomageli politice, a continuat sa pretinda ca aceste probleme nu exista. Este inadmisibil ca postul de ambasador la Roma sa fie neocupat de cateva luni, iar posturi similare din capitale-cheie ale lumii sa stea vacante de mai bine de un an.
Tinand cont de numarul romanilor din Italia si de infractiunile comise de unii dintre ei pana acum, situatia actuala era previzibla. Ca atare, era nevoie de o riposta curajoasa si coerenta, nu de indignarea presedintelui fata de corpul diplomatic. Ea suna a chelalaiala politica si reflecta o lipsa de perspectiva nedemna de functia de sef al statului.
Poate ca diplomatia romana sufera de o densitate anormala de incompetenta pentru ca nimeni nu a avut curajul sa zdruncine un sistem putred. Dar un salariu de 2.660 de euro pentru un ambasador in UE, plus posibilitatea de a fi batut in strada de neonazisti nu au cum sa atraga solicitanti la posturi diplomatice in Italia. Daca Traian Basescu vrea diplomati excelenti, va trebui sa priceapa ca excelenta costa, in orice domeniu se manifesta ea.
Pe de alta parte, detasarea societatii romanesti fata de problemele socio-economice ale rromilor arata cat de false sunt pretentiile noastre de europeni. Mai toate programele de integrare sociala a rromilor au fost facute de forma si de gura UE, dar, in realitate, societatea inca trateaza rromii ca pe o clasa subumana.
Pana acum, la criza din Italia, Bucurestiul a raspuns tafnos si incoerent. Planurile de a imblanzi italienii cu volume de Eliade si Cioran sunt hilare, daca nu chiar periculoase prin ineficienta. Expulzarea romanilor din Italia nu este o solutie, asa cum nici marginalizarea rromilor de acasa nu poate rezolva problema. Reactiile de pana acum la aceasta criza reflecta dorinta de a da vina mai departe. Atata timp cat Romania, Italia si UE se comporta ca atare, ele vor avea ceea ce merita, iar ce vedem acum va fi numai inceputul.