Celebrul regizor vorbeste despre ultimul sau film, lansat aseara la CinemaPRO.

Intr-un gest de curtoazie, Francis Ford Coppola si-a adus ultimul film, „Tinerete fara tinerete” / „Youth without Youth”, la Bucuresti, la trei zile dupa premiera mondiala de la Roma.

Aseara, la CinemaPRO, celebrul cineast a tinut sa rosteasca personal un „thank you” echipei romanesti cu care a lucrat timp de 18 luni.

Cu cateva ore inainte de premiera, Coppola ne-a povestit de ce l-a fascinat Mircea Eliade, cum ar concepe un film despre Irak, ce actori romani l-au impresionat si de ce ii sunt inaccesibili acum Al Pacino sau Robert De Niro. La fel de pasionat de vinurile nobile ca de cinema, Coppola si-a finantat pelicula cu profitul pe care i-l aduc viile din California.

EVZ: „Tinerete fara tinerete” e facut cu bani din vin. E atat de bun vinul dv. pe cat se spune? Francis Ford Coppola: Destul de bun. (rade) Am de fapt doua companii, una care produce un vin mai scump, premium, iar alta - un vin foarte popular, pe care il poti cumpara de la magazinul din colt. Si acela aduce multi bani. Cu el mi-am facut filmul.

De ce atat de tarziu, dupa zece ani?Voiam sa-mi scriu propriul scenariu si ma blocasem la un moment dat. Era o poveste plasata in New York, o metafora despre o lume utopica. Insa exact cand lucram la ea a avut loc atacul de la 11 septembrie si, dintr-o data, nu mai puteai scrie despre New York fara sa fi inclus si acest episod.

Scenariul punea, totodata, si problema timpului si a constiintei, de aceea am apelat la o profesoara de filosofie. Dupa ce mi-a citit povestea, mi-a sugerat niste citate din Mircea Eliade. In felul asta am ajuns sa citesc „Tinerete fara tinerete” si m-am decis imediat sa iau avionul spre Romania.

Ce v-a fascinat la nuvela lui Eliade?Nu mai citisem niciodata ceva asemanator. Povestirile lui Eliade sunt un fel de puzzle-uri, de laboratoare complicate. Incep foarte simplu, dar se ramifica, se complica. Din fantastic ajungi pe neasteptate intr-o poveste de dragoste.

E un film inaccesibil? Ati recomandat spectatorilor sa-l vada de doua ori.Nu am incercat sa-l fac inaccesibil. Daca-l vezi a doua oara insa, poti surprinde mai multe detalii. Asta in cazul in care nu le-ai surprins prima data. E totusi diferit de un „Rush Hour 3”, e alt gen de film.

Proiectia din aceasta seara e un „cadou” pentru echipa romaneasca?Nu e un cadou, e o obligatie fireasca. Stiu ca exista multi actori romani care au avut roluri secundare in film si asteapta cu sufletul la gura sa vada cum au jucat, daca au fost taiati la montaj. Am promis ca ma voi intoarce sa le arat filmul si sa le multumesc.

Ati luat in considerare actori romani pentru filmele dv. viitoare?Cand faci filme cum fac eu, cu buget limitat, incerci sa cumperi cat de putine bilete de avion poti, sa platesti cat mai putine pranzuri si preferi sa filmezi cu oameni care merg seara acasa si-si gatesc singuri cina.

Acum, ca filmez in Argentina pentru „Tetro”, vreau sa lucrez cu actori de acolo, la fel cum am facut in Romania. Il voi pastra totusi pe directorul de imagine, Mihai Malaimare jr. Mi-a placut si actrita Anamaria Marinca, desi are un rol foarte mic, e foarte naturala si talentata.

E un loc in Romania in care v-ati intoarce oricand?Mi-a placut la nebunie Piatra-Neamt, m-as intoarce oricand acolo. Era atata liniste, eram inconjurat de munti, abia acolo scapam de acel du-te-vino din Bucuresti.

Credeti ca fanii trilogiei „Nasul” sau ai „Apocalipsei” vor fi dezamagiti de acest nou Coppola?Depinde de ce au devenit fani ai „Apocalypse now”. Daca le-a placut pentru ca are scene cu elicoptere, impuscaturi si soldati, nu cred ca vor fi incantati.

Dacal-au apreciat ca pe un film mai neobisnuit, care a incercat sa arate o alta perspectiva asupra situatiei din Vietnam, atunci s-ar putea sa le placa.

Nu va inspira acum razboiul din Irak, cum o facuse, in anii ‘70, cel din Vietnam?Cred ca ma preocupa mai mult chestiunile personale acum, intrebarile la care vreau sa gasesc de mult un raspuns. Daca as face un film despre razboiul din Irak, ar fi unul pacifist, fara impuscaturi.

Poate despre o familie inconjurata de razboi care-si duce linistita existenta. O familie in care nimeni nu moare. Pentru ca asta e esentialul, pana la urma.

Referitor la bani si bugete, filmele dv. ar fi aratat altfel daca nu ati fi parasit industria Hollywoodului?Sa fac filme comerciale toata viata? Cred ca as face o treaba buna, dar mi-as pierde interesul destul de repede. As fi putut s-o fac, dar nu m-a interesat sa devin bogat facand filme.

E Hollywoodul in pana de inspiratie? Vin pe ecrane din ce in ce mai multe remake-uri.Nu se intampla asta pentru ca nu ar exista povesti interesante de ecranizat, ci pentru ca studiourile vor sa faca filme fara risc. E vorba numai de bani.

V-ati gandit la un nou film cu actorii din „Nasul”? Al Pacino, De Niro?Ei sunt niste actori minunati. Insa nu cred ca mi i-as mai putea permite.

APRECIAT

Regizorul „Nasului” a luat un Palme d’Or

Francis Ford Coppola (68 de ani) si-a gasit celebritatea in anii ‘70, cu trilogia „Nasul” (inceputa in 1971, cu Al Pacino si Robert De Niro), „Conversatia” (1974) si „Apocalipsa acum” (1979), despre razboiul din Vietnam. Partea a doua a trilogiei a obtinut un Oscar pentru Cel mai bun film in 1975. Cu un an inainte, „Conversatia” strangea elogii la Cannes, unde a primit Palme d’Or-ul.

In 1979, in semn de protest fata de conditionarile impuse de producatorii de la Hollywood, Coppola si-a pus la punct propria casa de productie, American Zoetrope. „Tinerete fara tinerete”, cu un buget de cinci milioane de dolari, a aparut la zece ani dupa „The Rainmaker” (1997).

In rolurile principale: Tim Roth, Alexandra Maria Lara si Bruno Ganz. Pelicula a fost filmata in Romania timp de 18 luni, cu o echipa formata preponderent din romani.