Radu Paraschivescu: "Cine a vazut "Patul conjugal", o tine minte scena in care personajul jucat de Gheorghe Dinica se plimba prin Bucuresti si tine in mana o pancarta pe care scrie "Romani, vi se pregateste ceva"".
Ei bine, aceste patru cuvinte, asezate la confluenta amenintarii cu promisiunea, au facut cariera in tranzitia romaneasca. Diversi heralzi vestesc periodic lucruri pentru care e nevoie de o mobilizare scrupuloasa si completa.
Din cand in cand, Romaniei i se intampla ceva. Din cand in cand, asupra Romaniei se abate ceva. Situatii care altminteri n-ar trebui decat sa preocupe in limite normale sunt zugravite in asa fel incat sa sugereze apropierea unui dezastru iminent. Iar urmarea e la mintea cocosului: atentia se transforma in panica, vorba masurata devine chiot isteric. Voluptatea urgiei suceste mintea si intuneca judecata.
De cele mai multe ori, stirea circula pe sub stresini sau din gura in gura insotita de exagerari pitoresti. „Vine ploaia”, o constatare sobra si lapidara, se preschimba intr-un avertisment cu iz de Apocalipsa: „incepe potopul”. Iar ploaia e doar unul dintre lucrurile pe care „le pateste” Romania acestor ani. (Sigur, e dorita pe timp de arsita si temuta dupa primii stropi, semn ca e greu sa numeri consecventa printre calitatile neamului.)
Langa ea se ivesc, aidoma unor spectre inspaimantatoare, alti dansatori din cadrilul derivei. Ziarele, televiziunea, vecinii, rudele si amicii avizati nu contenesc cu atentionarile. „Grija mare, iar o sa fie canicula”. „Au spus ca de sambata vine frigul.” „Nu uita, de saptamana viitoare se trece la leul greu.” „Referendum, asta ne lipsea acum.”
Glanda panicii munceste pe rupte, iar sufleurul nevazut sopteste din podea cuvintele Conului Leonida: „Omul, bunioara, de par egzamplu, dintr-un nu-stiu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intra la o idee; a intrat la o idee? Fandacsia-i gata. Ei, si dupa aia, din fandacsie cade in ipohondrie. Pe urma, fireste, si nimica misca.”
Binomul fandacsie-ipohondrie si-a dovedit de multe ori forta de impact la nivel national. Cu opt ani in urma, portiuni intregi din Romania au trait desurubate de spaima eclipsei. In unele zone rurale paturile au fost atarnate la geamuri, s-au aprins lumanari si s-au spus rugaciuni.
Lumea neinformata s-a grabit sa incheie conturile pe pamant si sa se pregateasca de finis mundi. De ce? Nu doar fiindca la Supuru de Jos informatia patrunde mai greu decat la Cluj, ci fiindca un post TV a titrat cu litere mari si negre: VINE ECLIPSA!!! Cu un furor exclamativ capabil sa-ti strecoare sloiul pe sira, de parca ar fi urmat sa te intalnesti concomitent cu Yeti, monstrul din Loch Ness, Charles Manson si bau-bau. Si atunci, la fel ca in filmul lui Daneliuc, romanului i s-a pregatit ceva. Rezistenta fibrei lui a fost testata sever, fara sovaire. Natia a iesit din eclipsa cu piept bombat si ochi stralucitori.
Care au fost lucrurile ce „au venit” in cei aproape optsprezece ani de tranzitie? Teroristii, boala vacii nebune, generalul Iarna, mosierii, scumpirile, canicula, febra aviara, alegerile, grindina, Revelionul, meningita, leul greu, cutremurul, Mutu, furtunile, eclipsa, vacanta, inspectorii de la UEFA, ploile, capsunarii, Rolling Stones si lista se poate intinde pe toate paginile unui ziar.
Pana si in ocaziile (mai putine) cand vestea a fost buna, tonul pe care ne-a ajuns la urechi a avut ceva vag amenintator. Astfel incat de fiecare data mintea noastra s-a intors la pancarta plimbata de Dinica prin colbul Capitalei. Chiar si cand ni se pregatesc lucruri normale sau placute, firea noastra prapastioasa cauta cu infrigurare samburele catastrofei.
Recomandările noastre
