Trei enciclopedii, in seria mitologiilor Larousse, au aparut la Editura Rao, atat pentru prichindei, juniori, cat si pentru maturi.

Nu poti deveni un om adevarat decat asimiland invataturile miturilor, imitandu-i pe zei, spunea Mircea Eliade.

La Rao, in colectiile Enciclopediei Larousse, s-au editat trei titluri de exceptie, care ofera un parcurs informational si imagistic bogat, conceput pentru trei categorii de varsta, de la cei mai mici - „Prima mea carte de mitologie” (Larousse pentru prichindei) la adolescenti - „Mitologia” (Larousse Junior) si pana la intelectuali rafinati - „Mitologiile lumii”.

Pornind de la miturile fondatoare, de la panteonurile si genealogiile divine, de la mitologia greaca si cea romana pana la cea celtica si din nordul Europei, enciclopedia „Mitologiile lumii” descrie in peste 300 de pagini principalele mituri, divinitatile si eroii pentru fiecare cultura a lumii, accentuand pe dimensiunea lor artistica, vizuala si iconografica.

Originea omului este, fara indoiala, insasi ratiunea de a fi a povestirilor mitologice, marcate insa de orgoliul si amorul propriu caracteristice noua, muritorilor de rand.

Fericirea vesnica a Olimpului

Daca grecii antici aveau o divinitate a dragostei (Eros), una a razboiului (Ares) si alta a masurii (Nemesis), ei nu au inventat un zeu al cuvantului - logos, desi civilizatia lor se datoreaza in parte „logosului”, prin intermediul lui Socrate, Platon sau a celorlalti filosofi eleni.

Olimpul, aflat la granita dintre Tessalia si Macedonia, adapostea la inceput pe versantii sai abrupti, de la 3.000 de metri, doisprezece zei, primatul apartinandu-i lui Zeus si fratilor sai - Poseidon, Hades, Demetra, Hestia si Hera - ultima sora si sotie a stapanului.

Nu putem uita ca Homer a descris ca nimeni altul Olimpul: „Niciodata vanturile nu-l matura si zapada nu-l atinge; un aer pur il invaluie, o dalba limpezime il imbraca, iar zeii se bucura aici de o fericire vesnica” si imaginile mirifice ale acestor enciclopedii te poarta spre lumea „cantata” de rapsodul grec.

Eroii stravechi ai culturilor La randul lor, desi au adoptat la Roma o divinitate etrusca - Junona, cladind panteonul, romanii au gasit in zeii straini asemanari tulburatoare cu propriile lor divinitati. Asadar, ei au recunoscut in Afrodita de pe muntele Eryx pe Venus, pe care o venerau de mult, Zeus devine la ei Jupiter, Hera primeste numele Junona,  iar Artemis se contopeste cu Diana.

In paginile enciclopediilor, intalnim toate aceste figuri mitologice, fiind descrise si faptele unor eroi precum Tezeu, Minos, Ahile, culminand cu Enea, care face legatura intre mitologia greaca si cea romana, aflandu-se la originea Romei. Si in „Mitologia” prichindeilor vom reciti aventurile zeilor din Olimp, luptele lui Hercule si ale lui Perseu, razboiul troian sau periplul lui Ulise.

In „Prima mea carte de mitologie”, de-a lungul a 192 de pagini, micii cititori se vor delecta cu aventurile repovestite pe scurt si pe intelesul lor ale unora dintre cele mai cunoscute si indragite personaje din mitologia greco-romana: Iason, Tezeu, Heracles, Dedal si Icar. In mitologii, intotdeauna zeii ordoneaza, in mod alegoric, lumea si, parinti sau copii, ne place sa ne intoarcem in timp sa visam la vremurile mai mult sau mai putin inchipuite de odinioara.