In pofida secetei prelungite, vinurile produse in aceasta toamna vor fi printre cele mai bune din ultimii ani.
Iarna blanda, lipsa grindinei sau a furtunilor si investitiile masive in irigarea plantatiilor, care au combatut efectele secetei prelungite, vor face din vinul din aceasta toamna unul dintre cele mai bune din ultimii ani, spun producatorii.
Strugurii de pe domeniile Murfatlar de langa Medgidia sunt deja parguiti, recoltarea lor urmand sa inceapa chiar de saptamana viitoare.
Temperaturile extrem de ridicate din aceasta vara au copt strugurii mai repede cu circa doua-trei saptamani decat intr-un an obisnuit, cand strugurii autohtoni apareau in piete doar dupa a doua jumatate a lunii august.
Producatorii de vin vor profita de aceasta coacere timpurie a strugurilor pentru a amana cat de mult posibil culegerea strugurilor de vin, astfel incat boabele sa contina o cantitate cat mai mare de zahar, iar licoarea sa iasa mai placuta la gust.
„Este primul an in care, la sfarsit de iulie, pot sa spun ca strugurii de masa, cei pe care ii vom livra pe piata, au deja bobul moale, lucru care se intampla in mod normal dupa 10 august”, ne-a declarat Viorel Popa, directorul tehnic al societatii Fruvimed din Medgidia, care lucreaza in domeniu de mai bine de 20 de ani. „Anul acesta, si un viticultor prost va face vin bun, daca a investit in udare”, completeaza Popa.
N-a mai plouat din iunie
Daca recolta de struguri de pe plantatiile Fruvimed din Medgidia a fost salvata in acest an prin investitii in irigare, directorul tehnic al companiei spune ca seceta din ultimele luni va afecta cu precadere recolta anului viitor.
In Baragan a plouat ultima oara in luna iunie, insa mult prea putin fata de necesarul din sol, avand in vedere ca atat iarna, cat si primavara au fost extrem de secetoase. Cu toate ca zilele astea se anunta ploi, precipitatiile vin deja mult prea tarziu pentru culturi.
„Culturile de vita-de-vie, fructele si legumele de anul viitor vor fi compromise daca nu vor exista investitii masive in irigare. Produsele vor fi putine, si prin urmare foarte scumpe, dar si foarte proaste, pentru ca vita-de-vie si pomii sunt deja foarte afectati si intra slabiti in iarna”, spune directorul tehnic de la Fruvimed, exasperat de lentoarea cu care Ministerul Agriculturii a tratat problema secetei in aceasta vara.
Circa 2.200 de euro pe hectarul de vita-de-vie a investit societatea din Medgidia, care produce vinuri mai ales pentru export, in irigatii si pesticide, bani proveniti din profitul reinvestit.
Profit redus
Tulburel putin, dar bun Viticultorii din comuna Valea Calugareasca, podgoria Dealul Mare, plang cu un ochi si rad cu celalalt. Vinul din acest an va fi putin, dar de o calitate deosebita. Si asta deoarece lipsa precipitatiilor a grabit procesul de coacere a strugurilor, care sunt foarte dulci, dar insuficient de zemosi.
„Temperaturile ridicate au fortat procesul de maturizare al strugurilor. Mustul va fi foarte dulce, dar in cantitati foarte mici din cauza secetei”, sustine Daniel Cornescu, tehnician viniviticol.
Potrivit statisticilor Directiei Agricole Prahova, majoritatea culturilor de vita-de-vie a fost afectata de seceta sau de grindina. „Productia de pe cele 8.000 de hectare este compromisa deja in proportie de 20%. Daca anii trecuti mana le facea mari necazuri viticultorilor, acum lipsa precipitatiilor va afecta semnificativ acest sector”, ne-a declarat Aurel Anghel, directorul Directiei Agricole Prahova.
„De Sfantul Ilie am fost la biserica si ne-am rugat pentru ploaie. Daca nu ne da Dumnezeu apa, suntem distrusi. Nici banii pe care i-am bagat in vie anul acesta nu ni-i scoatem”, se plange Ion Dumitrache, unul dintre cei mai experimentati viticultori.
In lipsa unor sisteme de irigatii, oamenii au incercat sa-si ude culturile cu cisternele, dar costurile foarte mari i-au determinat sa renunte la acest demers. Pe marginea drumului national Ploiesti-Buzau au aparut deja primii struguri de masa din acest an, iar pretul unui kilogram din soiul Hamburg sau Chasla variaza intre 5 si 7 lei. (Marius Nica) Podgoriile Husiului
Producatorii o dau pe rachiu
Proprietarii de vita-de-vie din judetul Vaslui se plang ca, din cauza secetei prelungite, productia din acest an este compromisa, iar strugurii secatuiti nu vor putea fi folositi pentru a obtine vin.
„Daca nu va ploua in urmatoarele doua saptamani, atunci vom culege de pe tufa un fel de tescovina, din care oamenii ar putea face doar un litru-doua de rachiu”, ne-a spus inginerul viticol Adrian Vlase. Un litru de rachiu de casa se vinde acum la preturi ce variaza intre 20 si 30 de lei.
In zona Husiului exista 2.000 de hectare de vita-de-vie, jumatate fiind in proprietatea micilor producatori. Anul trecut, in judetul Vaslui, s-au recoltat, in medie, aproape 6.000 de kilograme de struguri la hectar. Husenii spun ca reteta proprie de preparare a rachiului nu este costisitoare.
„Folosim cazanele mari din aluminiu, punem acolo tescovina, punem la fiert, mai punem niste zahar si lasam sa fiarba. Daca nu iese tare, il mai fierbem si trebuie sa iasa”, povesteste Costica Ruja, de 57 de ani, din Husi, detinatorul a cinci hectare de vie nobila. Instalatiile folosite sunt insa rudimentare, iar Uniunea Europeana are norme drastice in ceea ce priveste producerea rachiului, greu de indeplinit de o persoana fizica.
„Tuica se va putea face doar in cazane si instalatii de distilare autorizate si avizate sanitar. Producatorul trebuie sa solicite in scris administratiei financiare, in raza careia locuieste, desigilarea instalatiei. Va trebui sa mentioneze si tipul de materie prima”, ne-a explicat Claudiu Alexa, specialist in viticultura. (Alina Darie)