In timp ce sase natiuni incep o perioada de naveta diplomatica pe tema statutului final al provinciei Kosovo, enclavele sarbe din aceasta provincie separatista ameninta sa arunce din nou regiunea intr-o perioada de razboi civil.
Daca provincia dominata de etnici albanezi isi va proclama independenta, sarbii ar putea face acelasi lucru. Un exemplu in acest sens este nordul orasului Kosovska Mitrovica, ce este de facto teritoriu sarbesc, cu steaguri ale Serbiei arborate pe strazi, ornate si cu sute de postere ale lui Vojislav Seselj, un lider radical sarb acuzat de crime de razboi si judecat in prezent la Haga, semnaleaza publicatia germana „Der Spiegel”.
Pe ansamblu, nordul provinciei este populat de aproximativ 20.000 de sarbi, intr-o regiune in care administratia ONU si forta speciala a NATO (KFOR) nu mai au de mult controlul.
Soarta celor 1.500-2.000 de albanezi care traiesc aici seamana cu cea a sarbilor din sudul albanez: traiesc in ghetouri si sunt inspaimantati de ceea ce le-ar putea aduce viitorul. Iar oficialii sarbi au amenintat deja clar ca nordul Kosovo se va rupe de restul provinciei in caz ca aceasta va deveni independenta.
In acel moment, cei intre 60.000 si 100.000 de sarbi care traiesc inca in sud vor lua calea nordului, dar, mai mult ca sigur, vor intampina rezistenta albaneza.
„Cine va reusi sa faca acel drum se poate considera norocos”, avertizeaza Samidin Xhezairi, unul dinte liderii militari albanezi din timpul razboiului din 1999. Daca nordul se va desprinde de Kosovo, el intentioneaza sa reia razboiul cu Serbia. In ceea ce-l priveste pe Xhezairi, razboiul nu s-a incheiat de fapt, ci doar este intr-un scurt stadiu de incetare a focului.
Noi mediatori
Grupul de Contact pentru Kosovo a decis miercuri sa creeze o troica alcatuita dintr-un american, un rus si un european, care sa arbitreze noile negocieri dintre sarbii si albanezii din aceasta provincie. In acest scop, UE l-ar putea desemna pe Stephane Lehne, actualul adjunct al inaltului reprezentant pentru diplomatie al UE, Javier Solana.
Europenii ar dori ca noua runda de negocieri sa fie limitata la 120 de zile, in timp ce Federatia Rusa se opune ideii fixarii vreunui tip de limita de timp.