Ioana Lupea: "Canicula ne este "vanduta" cu gradul Celsius de mass-media, in special de televiziuni, ca o fatalitate, un rezultat natural si inevitabil al incalzirii globale".

Publicitatea ne indeamna sa cumparam produsele care „combat” incalzirea globala si odrasla ei, canicula, de la costume de baie pana la bere si aparate de aer conditionat, ca si cum consumul excesiv de „orice”, vorba reclamei, ar imblanzi caldura.

Cresterea consumului de energie a fost anuntata ca o victorie, amintind de depasirile de plan de pe vremuri, desi ne duce intr-un cerc vicios: cu cat utilizam mai multa, cu atat va fi mai cald. Cititorii si privitorii sunt lipsiti de informatii esentiale, noua mass-media isi doreste nu un cetatean capabil sa aleaga si sa actioneze, ci un consumator si un spectator pasiv.

Se stie ca berea este una dintre cele mai achizitionate bauturi vara. Nu este considerata alcool, doar o banala racoritoare de sezon. Barbatii, publicul-tinta, sunt indemnati sa o bea in cantitati cat mai mari pentru a lupta eficient cu incalzirea globala. Numai cuvantul racoreste instantaneu cerul gurii si transforma sangele in spuma amaruie si rece, este antidotul publicitar al caniculei.

Berea insa, ca toate celelalte bauturi alcoolice, deshidrateaza, deshidratarea provoaca scaderea cantitatii de sange circulant, suprasolicitarea inimii, pierderea cunostintei si chiar infarct la persoanele predispuse. Recomandarea de a nu apela la bere pentru a ne potoli setea a fost facuta cu atata discretie incat nu compenseaza publicitatea masiva in favoarea consumului.

M-as fi asteptat ca, pe perioada caniculei, publicitatea la bauturile alcoolice, inclusiv la bere, sa fie restrictionata. Ori macar ca Ministerul Sanatatii sa o mentioneze explicit in campania sa de informare, in asa fel incat orice potential consumator sa fie in stare sa aleaga, ca in cazul tutunului. Berea este insa un subiect tabu. Aduce incasari uriase producatorilor si la bugetul de stat, victimele nestiutoare sau intamplatoare sunt pierderi colaterale.

Un alt subiect sacralizat, din acelasi motiv, este vegetatia din Capitala, cu mult sub cota europeana pe cap de locuitor, cauza principala a temperaturilor ridicate dintre betoane. Potrivit cotidianului „Gandul”, care citeaza date oficiale, in ultimii 16 ani, suprafata spatiului verde a scazut la mai mult de jumatate fata de nivelul anului 1990.

Defrisarile au fost impuse de nevoia de spatiu locativ si de birouri a unei capitale in expansiune economica. Bucurestiul, in criza de terenuri, este insa in fata unei alegeri: le ofera pe cele detinute in proprietate pentru constructia de locuinte, supermarketuri, birouri sau le impadureste?

Dilema nu exista oficial: niciun primar nu a oferit o palma de pamant pentru a planta copaci, niciun ministru, vreun program de reimpadurire, nicio organizatie de media nu a lansat vreo campanie cu acest scop.

In fond, de ce sa plantezi un pom cand ai o bere in mana cumparata de la hipermarketul din cartier, un aparat de aer conditionat in ceafa si privesti la televizor cum un sobor de preoti se roaga Sfantului Ilie sa aduca ploaia, minunandu-te cum creste temperatura de la ora la ora.