Sorin Ionita: "Ori ca vrea sa cumpere, ori ca are de vanzare, sau stie pe cineva intr-una dintre situatii, romanul sta si se uita prostit cum salta de la un an la altul preturile la terenuri si constructii, de parca fiecare proprietar a dat peste petrol la radacina nucului din curte".

Cei care sunt prea tineri ca sa fi prins marea imparteala a locuintelor din anii ‘90, oferite la pretul unui bilet de autobuz celor care se intampla sa stea in ele (dar vezi ca si aici, intamplarea naibii, poporenii de rand s-au ales cu 60 mp in Rahova, iar Ion Iliescu cu 200 mp in Primaverii langa lac, diferenta de valoare fiind azi 1:20) bat din buze uitandu-se la sumele stratosferice din ziar.

Iata de ce lumea e cam cu capsa pusa la subiecte precum demnitarii care stau in locuinte de protocol ale RAAPPS, ani de zile dupa ce li s-a terminat mandatul (caz tipic, Petre Roman). Sau cand vad cum magnati plini de bani ca Tiriac, nici demnitar, nici caz social, ocupa doua decenii resedinte de protocol platind chirie mai mica decat pe o garsoniera in Berceni.

Guvernul a promis ca va termina cu acesti milogi de lux ai Romaniei, privatizand activele RAAPPS. Dar vad ca nu se grabeste, in ideea ca evaluarea proprietatilor e treaba delicata, care va dura probabil pana dupa sfarsitul mandatului. Se aude ca oricum curatenia va incepe cu niste blocuri confort 3 din Magurele, ratacite cine stie cum in portofoliul regiei. Asta imi place mie la guvernanti, ca sunt neiertatori, taie in carne vie.

Sau luati scandalul de zilele astea cu ANL-ul, asa cum se intampla invariabil la finalizarea unui proiect mai maricel de-al lor, iar lumea afla cine beneficiaza: tot demnitari sau fauna locala de partid. Prin 1999-2000, cand se chibzuia infiintarea ANL, i-am cerut ministrului de atunci sa-mi spuna de ce statul ar trebui sa se implice direct, ca antreprenor, in constructia de locuinte private.

Motivele erau trei: (I) piata de credit imobiliar fiind slaba, noul ANL ii va da un impuls; (II) preturile practicate de constructori erau ridicate, iar un comanditar mare ca ANL ar avea forta de negociere cu contractorii; (III) in fine, ANL se va concentra pe componenta de locuinte sociale sau pentru tineri, distribuite pe criterii si concepute ca un ajutor temporar de 5-10 ani, interval in care tanara familie prinde cheag, isi cumpara o casa proprie si pleaca, astfel ca schema ANL ruleaza la infinit.

M-am aratat de pe atunci sceptic, fara sa contest bunele intentii ale initiatorilor. Le-am spus ca: (I) ANL e o picatura intr-un ocean fata de cererea de locuinte, iar creditarea privata depinde de conditiile economice generale (venituri, inflatie, dobanda); cand se va produce declicul, creditul privat o va lua la vale si fara ANL de n-o sa mai stim cum sa-l oprim; (II) existenta ANL nu va influenta cu nimic pretul mediu de constructie: cand acesta va fi mic, probabil calitatea va suferi, iar oamenilor le va cadea tencuiala in cap; dar, in general, va fi cam acelasi.

In special, i-am atras atentia ministrului ca (III) a pretinde institutiilor romanesti sa aplice reguli transparente la o miza atat de mare e o naivitate. Tineri si mai putini tineri, casatoriti sau nu, oamenii vor avea acces la pleasca pe bani publici nu dupa criteriile noi, ci tot dupa cele vechi: putere si influenta.

I-am spus ca nu va exista nici macar un singur caz de tanara familie care sa folosesca locuinta ANL drept trambulina in viata, pentru ca nici un oficial nu va avea curajul sa le ceara sa plece. Dupa cum vedem azi, dl ministru Borbely a iesit deja cu proiectul de lege ca aceste case sa le fie vandute chiriasilor - bineinteles, nu la pret de piata.

Cel mai important lucru, am avertizat ca aura sociala a ANL va fi folosita ca un pretext pentru a baga resurse publice in buzunarul elitei politice: subventiile destinate componentei sociale se vor scurge incet-incet dincolo, in partea pur comerciala (vilele din Brancusi, Coanda etc.), care oricum nu e clar ce rost au daca nu de a servi clientela.

Din pacate, am avut dreptate: s-au construit case individuale scumpe ca in strada Vitioara, pentru care noi, contribuabilii, am platit terenul, utilitatile si TVA-ul, iar in ele s-au mutat primarul de atunci al sectorului 3, o ministresa si alte notabilitati. Aceeasi subventie implicita de 40-45% din pretul final inteleg ca o dam acum ministrilor care urmeaza sa intre in vilele din str. Valea Oltului. Si stati sa vedeti mama scandalurilor in Henri Coanda, daca s-o face cartierul pana la urma, dupa ce am auzit eu ca ar fi pe liste.