Parintii se asteapta ca, la scoala, copiii lor sa invete bine carte, dar sa faca si ore suplimentare de sport, sa mearga in tabere.

Profesorii nu sunt insa de aceeasi parere. Ei nu mai sunt dispusi sa-si practice meseria pe baza de voluntariat, visul lor fiind sa aiba salarii decente sau o vila in apropierea padurii.

Acestea sunt doar cateva dintre concluziile studiului „Managementul calitatii administratiei invatamantului la nivel local si regional”, realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei si dat ieri publicitatii.

Elevii nu mai cred in autoritatea profesorilor

Potrivit cercetatorilor, scoala a ajuns sa fie impasibila in fata unor copii violenti, in principal din cauza vidului de proceduri, a ramasitelor din perioada comunista, dar si din cauza ca nu mai exista incredere in autoritatea dascalilor.

Pe de alta parte, cadrele didactice, multe dintre ele suplinitoare sau vremelnice pe post, nu isi asuma sau nu doresc sa-si asume responsabilitati.

„Personalul suplinitor si cel detasat are mai putina dorinta de a crea si inova, scoala nefiind considerata un loc propice pentru aceasta”, se arata in studiu. Prin urmare, una dintre solutii ar fi implementarea unor politici care sa incurajeze stabilitatea personalului didactic.

Parintii vor copii cu facultate

Profesorii se mai plang de faptul ca parintii nu se implica suficient in viata propriilor copii. „Fiecare copil are ceva bun in el si poate avea o soarta mai buna, dar atunci cand parintii nu fac nimic pentru ei, degeaba le pare rau atunci cand nu iese nimic din ei”, atrage atentia un director.

Cand aleg o scoala sau un liceu pentru copiii lor, parintii pun pe primul plan numele bun al unitatii de invatamant. Datele studiului arata insa ca „asteptarile parintilor sunt foarte variate si chiar contradictorii”. Majoritatea parintilor vor ca elevii sa primeasca diploma de Bacalaureat si dupa aceea sa mearga la o institutie de invatamant superior.

„Parintii copiilor mai destepti se asteapta ca acestia sa ajunga la facultate. Cei care au si ei diplome, care de obicei sunt mai severi cu copiii, vor ca profesorii sa-si vada de treaba, sa-i mai invete pe copii si alte lucruri decat disciplinele obligatorii.” Exista insa si oameni care vor doar ca scolarii sa termine invatamantul obligatoriu.

Raportare

Efectele comunismului: lipsa de initiativa

Pentru a intelege mai bine unde s-a blocat sistemul de invatamant, autorii studiului au identificat cateva caracteristici ale educatiei inainte de 1989, care au efecte si acum. Atunci erau incurajate „nongandirea” si „noncomunicarea” si descurajate creativitatea si gandirea critica.

„Din scolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee si facultati sa fie inlaturati profesorii care se bucura de popularitate. ...trebuie ca la facultati sa ajunga cu prioritate cei care provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesati sa se perfectioneze la nivel inalt, ci doar sa obtina o diploma”, se preciza in acea perioada.

Rezultate: impactul a fost atat de puternic, incat dupa schimbarea din 1989, majoritatea corpului profesoral manifesta si manifesta inca o puternica rezistenta la inovatii, respingand orice initiativa care atinge stilul birocratic.