De ce ajung tinerii americani sa comita asasinate in masa precum cel de la Virginia Tech sau Columbine?

Nimeni nu va sti sigur de ce a ucis Cho Seung-Hui doi studenti intr-un camin din campusul Universitatii Virginia Tech pentru ca, dupa doua ore, sa omoare inca 30 de persoane in clasele din cladirile invecinate. 

Psihologii si sociologii americani cred ca trebuie investigat un cumul complex de factori pentru a descoperi cum ajung tinerii americani sa comita asasinate in masa.

Pana nu de mult, oamenii de stiinta faceau referire la gene, la „scurtcircuitele” din creier, la hiperactivitate sau la cultul armelor pentru a explica asasinatele in masa provocate in scolile si universitatile americane. Totusi, desi unii indivizi au un bagaj genetic care ii predispune intr-o mai mare masura la violenta, altii cu aceleasi gene nu devin criminali.

Expertii citati de revista „Newsweek” considera ca e insuficienta abordarea unei singure cauze, intrucat, luate separat, niciuna nu este determinanta. „Este ca atunci cand un copil face un turn din cuburi. Poti sa spui ca ultimul cub a contribuit decisiv la crearea turnului, dar e gresit. E o acumulare de factori de risc”, explica James Garbarino, psiholog la Universitatea Loyola din Chicago.

Gena violentei

In 1993, cercetatorii au observat ca toti cei 14 membri ai unei familii de psihopati olandezi, care comisesera crime actionand impulsiv, aveau o forma identica a unei gene din cromozomul X. Gena respectiva produce o enzima, denumita MAOA, care controleaza substantele chimice eliberate in creier, precum serotonina si noradrenalina. Versiunea normala a acestei gene produce o cantitate mare de enzima MAOA, in timp ce forma alterata produce o cantitate redusa.

Studiile pe animale au determinat o legatura directa intre nivelul redus al enzimei si agresivitate, o posibila explicatie fiind ca, atunci cand MAOA nu este produsa intr-o cantitate suficienta, creierul ramane conectat la neurotransmitatori, iar acestia induc agresivitatea.

In 2002 insa, un studiu efectuat pe 442 de persoane din Noua Zeelanda a obtinut alte rezultate. Intr-adevar, oamenii cu un nivel redus de MAOA sunt mai predispusi la comiterea unor agresiuni sau crime decat cei cu o versiune normala a genei respective.

Dar acest lucru era valabil doar la cei care au fost abuzati in copilarie. Subiectii care nu au avut o copilarie marcata de violenta nu erau predispusi la agresivitate, chiar daca aveau un nivel redus de MAOA.

Asadar, nu doar gena era de vina. Ea nu era determinanta, in sensul de a face violent un individ, ci favoriza evolutia spre agresivitate: daca doi baieti au fost abuzati grav, cel cu un nivel redus de MAOA are un risc mai ridicat de a comite crime. Dar chiar si acesta va ucide doar daca societatea ii va furniza terenul propice.

In mintea unui criminal

Intr-un studiu efectuat in 1998, Adrian Raine, de la University of Southern California, a observat la criminalii reactivi - cei care comit crima ca o reactie, de pilda dupa o insulta - ca activitatea cerebrala s-a redus in zona prefrontala a cortexului. Aceasta zona este responsabila de executarea unor functii importante, precum judecata, planificarea, gandirea abstracta si de inhibarea comportamentului inadecvat.

„Este partea din creier care spune „hai sa ne oprim aici si sa ne gandim din nou la asta”. Are un efect de calmare asupra regiunilor emotionale ale creierului, controland reactiile de furie”, explica Adrian Reine.

Neurocercetatorii au observat ca reducerea activitatii prefrontale are loc concomitent cu cresterea activitatii in zonele limbice, acolo unde se nasc emotiile. „Aici creste agresivitatea, iar controlul din zona prefrontala nu mai exista”, spune Raine.

In incercarea de a crea un profil al asasinului in masa, criminalistii au reusit sa evidentieze cateva caracteristici comune: peste 905 dintre criminali sunt de sex masculin. Asasinii in masa actioneaza de regula la varsta de 25-35 de ani, majoritatea fiind elevi sau studenti si putini sunt cei cu un trecut criminal.

Unii ucid pentru a se razbuna, altii pentru faima. Unii dau indicii evidente care prevestesc dezastrul, precum Cho, altii lovesc pe neasteptate. Unii ii omoara doar pe cei pe care ii cunosc, altii ucid tot ce le iese in cale. Louis Schlesinger, profesor de psihologie criminalistica la Colegiul John Jay din New York, a observat ca, inainte de a ataca, asasinii in masa sufera, sunt depresivi, izolati social si paranoici.

Ei dau vina pe ceilalti pentru problemele cu care se confrunta, sunt convinsi ca toata lumea este impotriva lor si ca viata e nedreapta. „Niciodata nu e vina lor. De aceea, atunci cand ajung la concluzia ca viata nu mai merita traita, ei decid sa ia si pe altii cu ei”, explica James Alan Fox, profesor de criminalistica la Northeastern University. In imaginile video pe care le-a trimis postului de televiziune NBC, Cho da vina pe toti ceilalti pentru ce a urmat: „M-ati impins intr-un colt si mi-ati lasat o singura optiune... Acum aveti mainile patate de sange si nu le veti curata niciodata.”

Unii asasini incearca sa-si exercite prin crime puterea pe care cred ca o au asupra lumii. „In mintea lor se dezvolta ideea ca asasinatul va fi solutia pentru orice problema pe care o au si isi fac o fixatie din acest lucru”, spune Fox. Problemele pot proveni din pierdea locului de munca, dintr-o criza financiara sau dintr-o relatie care s-a sfarsit prost. Dar pana sa devina un ucigas cu sange rece, criminalul in masa acumuleaza o imensa frustrare, este cu nervii la pamant si se simte mizerabil. Apoi, brusc, apasa pe tragaci.

Ultimul cuvant

Jurnalistii de la „Newsweek” au incercat sa afle de unde provine acest sentiment al injustitiei care ii impinge pe unii sa ucida cu atata furie. Psihologii cred ca o sursa a frustrarii poate fi copilaria. Dar aceasta nu e o explicatie completa, intrucat nu toti copiii agresivi devin adulti violenti.

O alta cauza poate fi comportamentul violent al parintilor sau al anturajului de familie. Un copil impulsiv nu-si face usor prieteni. In lipsa afectiunii parintilor, el devine alienat social, iar terenul pentru viitorul carnagiu e tot mai propice. Un studiu din 2006, efectuat pe 334 de adolescenti, a relevat ca reactiile agresive de la varsta de 7 ani s-au transformat la 16 ani in nervozitate, ostilitate si anxietate sociala. Criminalii care actioneaza precum Cho vad in dezastrul pe care il provoaca o ultima sansa de a da un sens vietii lor.

„E posibil sa gandeasca astfel: „Niciodata n-am facut mare lucru, dar cel putin o sa mor pentru ceva. Asta e declaratia mea finala”. Fantezia lor suprema este ca ei vor avea ultimul cuvant”, explica Jana Martin, psiholog in Long Beach, California.

Dar nu e doar atat. „Datorita voua, voi muri ca Iisus Hristos, pentru a inspira generatii de oameni slabi si fara aparare”, spune Cho in imaginile redate de NBC. Se stie ca una dintre caracteristicile criminalilor in masa este dezvoltarea unui complex mesianic, prin care autorul omorurilor este convins ca slujeste o cauza divina, dar rolul religiei in declansarea impulsurilor criminale e insuficient cercetat, releva „Newsweek”.

Tinerii care comit asasinate in masa au tendinta de a urma modele si de a forma ei singuri o moda pentru ceilalti. Macelul de la Columbine a devenit model pentru planurile criminale ale altor tineri. Cho face referire, in imaginile video lasate posteritatii, la „martiri precum Eric si Dylan”, asasinii de la Columbine.

IN ROMANIA

Ce prevede Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor

> Regimul armelor si munitiilor este reglementat prin Legea nr. 295/2004.

> Aceasta prevede ca pot detine arme de aparare si paza numai demnitarii, magistratii, diplomatii, militarii si politistii, precum si persoanele incluse in programe de protectie a martorilor.

> Armele de vanatoare pot fi procurate numai de vanatori si colectionari de arme, iar cele de tir pot fi achizitionate de sportivii si antrenorii de tir, precum si de vanatori si colectionari de arme.

> Autorizatia de procurare se acorda pe baza unor documente justificative persoanelor care au implinit 18 ani, fara cazier. Politia solutioneaza cererea in termen de 45 de zile.

GLOANTE SI SANGE

Istoria violentei in Statele Unite

Totusi, chiar si frustrat peste masura, aruncand vina pe altii pentru problemele sale si izolat social, un individ nu are suficiente motive pentru a ucide tot ce misca. Numerosi alti factori contribuie la decizia de a deschide focul.

Daca toti din aceasta categorie ar fi asasini in masa n-ar mai ramane nimeni pe planeta”, spune Peter Sheras, psiholog la University of Virginia.

Pentru a pune ultima piesa in acest puzzle mai e nevoie de mediul potrivit. In toata lumea predomina convingerea ca America are o istorie plina de violenta pentru ca a permis accesul la armele de foc.

Statele Unite sunt o natiune de imigranti. O societate mobila, o natiune de straini, afirma specialistii consultati de „Newsweek”. Psihologul John Gartner, de la Universitatea Johns Hopkins, afirma ca daca barierele lingvistice sau culturale izoleaza un copil de imigranti, riscurile de alienare cresc si pot constitui un resort al violentei.

In plus, rata criminalitatii si a violentei este mai mare in tarile cu diferente mari intre clasele sociale, iar SUA se incadreaza in acest profil. In marturia sa video, Cho face referire la snobismul celor care au Mercedesuri si bijuterii de aur.

Un alt prag de care se izbesc multi in America este cultul competitivitatii pe plan individual, releva „Newsweek”. Americanii ii admira pe invingatori si ii blameaza pe cei care nu se pot adapta.

Individualismul atinge limita extrema prin ultima sa forma de exprimare, cultura armelor. Armele denota siguranta si putere, iar cei care le detin se simt egali cu oricine, afirma psihologii americani.

Radiografia violentei nu poate fi completa fara abordarea propagarii violentei prin mass-media si entertainment. Filmele si mai ales jocurile video sunt tot mai sangeroase, iar tinerii jucatori - tot mai agitati. „Cand oamenii inceteaza sa simta ca e teribil sa faci pe cineva sa sufere, e un pericol”, crede regizorul William Pollack.

Piesa cu piesa, acest puzzle schiteaza un mecanism al violentei extreme cu nenumarate ramificatii - structura biologica cu care se naste asasinul, rateurile din circuitele creierului sau experientele de viata. Luate separat, nicio gena si nicio experienta nu pot transforma un om intr-un asasin feroce. Dar undeva in acest noian de cauze, factori si teorii se naste decizia unui om inarmat de a apasa pe tragaci.

LEGI SI RESTRICTII

Accesul la arme

> SUA: accesul la arme este restrictionat la nivel statal si federal. Reglementarile difera de la stat la stat.

> JAPONIA: pistoalele sunt interzise, iar vanzarea armelor este strict reglementata. Pustile pot fi cumparate doar dupa detinerea timp de zece ani a unui permis de portarma.

> FRANTA: armele trebuie sa fie inregistrate, cu exceptia celor de tir sportiv. Permisul de portarma se poate obtine numai cu avizul federatiei de tir sportiv sau al asociatiei de vanatori.

> BRAZILIA: permisele sunt emise numai politistilor si angajatilor din domenii de risc. Detinerea ilegala de arme de foc se pedepseste cu patru ani de inchisoare.

> RUSIA: armele sunt interzise, cu exceptia celor de vanatoare. Permisul se obtine pe baza mai multor documente, incluzand si un certificat de sanatate mintala.

> MAREA BRITANIE: armele semiautomate si pustile de asalt sunt interzise. Acordarea permiselor de portarma si inregistrarea armelor de foc este reglementata strict.