Garduri de securitate, panouri de beton, santuri, bariere - obstacole care confirma neputinta solutiilor politico-militare sau limitarile globalizarii.

Ce au in comun Tijuana, Bagdadul si Ierusalimul? In toate aceste orase s-au ridicat sau se ridica ziduri menite sa separe comunitati invecinate, iscand controverse si formand pe intregul glob un lant al barierelor fizice care pun in umbra fosta Cortina de Fier, relateaza Reuters.

Exista ziduri, bariere, santuri sau diguri. Unele sunt dotate cu dispozitive de detectare a miscarii, cu camere video detectoare de caldura, cu sisteme cu infrarosii sau cu echipamente de vizualizare pe timp de noapte. Sunt pazite de elicoptere, drone si dirijabile.

Unele sunt in constructie, altele, abia in faza de proiect. Cand vor fi terminate, aceste ziduri se vor intinde pe mii de kilometri, in tari precum Mexic, India, Afganistan, Spania, Maroc, Thailanda, Arabia Saudita sau Irak.

Sunt destinate sa tina la distanta imigranti saraci doritori de o slujba sau teroristi ori sa pastreze despartite comunitati dusmane. Initiatorii acestor ziduri invoca proverbul „Gardurile bune fac vecini buni”, insa oponentii lor spun ca acestea sunt un rezultat paradoxal al globalizarii, in care bunurile si capitalurile se pot misca liber, dar imigrantii - nu.

Campionii democratiei si ai separatiei

Ca o ironie a istoriei, SUA - tara care a grabit caderea hulitului Zid al Berlinului in 1989 - a devenit un campion al constructiei de ziduri de separatie. In SUA, dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, grupurile anti-imigrationiste au legat imigratia ilegala de problemele de securitate, cerand un control sporit la frontiere si stavilirea fluxului imigrationist dinspre Mexic.

Insa America nu ridica ziduri doar la propriile frontiere: cea mai noua constructie a debutat in aprilie, la Bagdad. Soldatii americani construiesc un zid inalt de 3,7 metri compus din placi mari de beton, grele de sase tone fiecare. Constructia este menita sa separe un mare cartier al comunitatii sunnite de restul zonelor siite.

La fel de blamat este si zidul care serpuieste prin inima Ierusalimului, pentru a separa zona estica a Orasului Vechi de Cisiordania. modelul chinezesc.

Modelul chinezesc

 

Pe aici nu se trece

Localnicii din Tijuana, oras mexican la granita cu SUA, s-au resemnat sa vada zilnic uriasul zid de metal ruginit care-i separa de orasul american San Diego trecand de-a lungul colinelor californiene pana in zona de coasta.

Punctul de trecere a frontierei este cel mai aglomerat din lume, pe-aici trecand anual 17 milioane de masini si 50 de milioane de oameni. SUA mai planuiesc construirea unui urias zid dublu, lung de 1.100 de kilometri, de-a lungul granitei sale cu Mexicul (3.000 de kilometri).

Alte ziduri:

Pakistan - India: zid cu sarma ghimpata si fortificatii pe jumatate din granita de 2.900 km. Este prevazuta prelungirea zidului.

Pakistan - Afganistan: Pakistanul si-a anuntat intentiile de a ridica un zid de securitate in fata pericolului taliban, de-a lungul frontierei de 2.400 km. Lucrarile au inceput deja pe un tronson de 30 km.

India - Bangladesh: planuri pentru un zid de separatie care sa stopeze comertul ilegal si infiltratiile de-a lungul frontierei de 4.000 km. Ziduri de securitate exista deja intre statul indian Begalul de Vest si Bangladesh.

Thailanda - Malaysia: proiect pentru un zid de 27 de km menit sa stopeze traficul si trecerile ilegale de frontiera  din Malaysia.

Ceuta si Melilla - Maroc: Bogatele enclave spaniole, separate de Maroc printr-un zid dublu inalt de 3-6 metri, pe o lungime de 11 km.

Arabia Saudita - Yemen: constructia unui zid compus din conducte umplute cu ciment a inceput in 2003, fiind oprita dupa un an din cauza protestelor.

Arabia Saudita - Irak: Riadul doreste ridicarea unei bariere hi-tech de 900 de km, pentru a se proteja de violentele din Irak.

Kuweit - Irak: Kuweit a construit ziduri electrificate, fortificatii si un sant adanc de-a lungul intregii frontiere de 217 km.