Emilian Isaila crede ca depinde doar de Basescu daca minciuna privind demisia va fi sau nu uitata.

Pentru un om care si-a construit cariera politica pe o relatie directa cu alegatorii,  o astfel de minciuna poate distruge definitiv acea relatie.

Traian Basescu nu a ajuns la Cotroceni pentru ca e un bun negociator, nu a ajuns acolo pentru ca a reprezentat rezultatul unor calcule complicate facute de nu stiu ce partide.

Nu a fost ales de un congres plecat in cautarea unui candidat care sa fie pe placul electoratului formatiunii care l-a propus. Basescu a fost deasupra tuturor acestor lucruri. El a format electoratul dupa personalitatea lui, el a luptat cu dusmani reali sau inchipuiti si a invins intotdeauna, dandu-le oamenilor garantia ca o va face mereu, atata vreme cat va fi sustinut.

Basescu nu e un candidat de nisa sau unul care realizeaza o punte intre mai multe optiuni electorale, el nu reprezinta dreapta si nu reprezinta stanga, el reprezinta un singur lucru - frica noastra de a nu pierde lupta cu realitatile din Romania.

Acea frica de a nu fi invinsi de autoritati, de a nu ne pierde casele, de a nu fi fraieriti de „smecheri”, de a nu ne putea plati creditele, frica de a nu mai avea nicio speranta. Pe aceasta frica a mizat presedintele suspendat si a castigat toate bataliile.

Traian Basescu e de fapt un produs al imaginatiei noastre, i-am transferat multe dintre luptele noastre cu sfarsit nesigur si i-am spus: „Marinarule, te-am votat, de acum problema mea e si a ta!”.

Cei mai multi dintre sustinatorii si simpatizantii lui Basescu nu stiu daca acesta a procedat bine sau nu nedandu-si demisia de la Cotroceni. Sotia mea, care a parcurs drumul de la o persoana care sustine Alianta la una care-l sustine pe Basescu, mi-a pus aceeasi intrebare, stand descumpanita in fata televizorului.

Pe moment n-am stiut ce sa-i raspund, dar mi-am amintit de un caz asemanator. Ion Iliescu, care a ajuns la putere in Romania fiind vazut de oameni ca un salvator, unul care poate opri macelul din decembrie, in una dintre primele lui declaratii a spus ca va detine puterea pentru scurt timp si ca nu va candida in alegeri.

In data de 25 ianuarie 1990, la mai putin de o luna de la declaratia de non-combat, a venit la singurul post de televiziune si a anuntat ca s-a razgandit si va candida ca sef al Frontului Salvarii Nationale pentru pozitia de presedinte al Romaniei.

A avut un discurs asemanator cu cel al lui Traian Basescu de vineri. Va intreb, a mintit Iliescu? Da! A avut vreo problema in alegeri? Nu! L-a costat acea minciuna? Da! In timp, i-a marcat negativ evolutia politica.

Cei care astazi se intreaba daca Basescu a procedat corect sau gresit nedandu-si demisia sa se uite in jur, la cei apropiati, si sa se intrebe de cate ori au fost dezamagiti de acestia si de cate ori le-au acordat o noua sansa.

De vineri seara, depinde doar de Basescu daca minciuna lui va fi sau nu uitata. Parerea mea, cum ar spune actualul chirias de la Cotroceni, e ca si-a luat pe umeri o mare povara!