Emilian Isaila sustine ca este o crima sa-ti bati joc de mediul inconjurator: avem legi, avem pedepese dar nu are cine sa le respecte si sa le aplice.
Realizez ca traiesc intr-o tara in care locuitorii ei se simt liberi si bine fac, dar, de multe ori, libertatea lor duce la iresponsabilitate. Si ma gandesc ca, in aceasta primavara, mediul inconjurator romanesc suporta un atac brutal din partea oamenilor. Ceea ce s-a intamplat de Paste, cu mii de oameni care au devastat padurile si muntii, au ars lemne si au lasat in urma tone de gunoaie, se va repeta si de 1 Mai.
Singura sansa: sa ne rugam la Cel de Sus sa dea o ploaie sa nu poata iesi pasionatii de picnic si de gratare din casa. Mi se pare irational si strigator la cer ce se intampla si ca autoritatile nu fac nimic in aceasta privinta. Intr-o lume amenintata cu disparitia din cauza incalzirii globale, intr-o lume care nu mai poate supravietui fara constiinta ecologica, intr-o lume in care e aproape o crima sa-ti bati joc de mediul inconjurator, locuitorii Romaniei si autoritatile par picati din Luna. Zeci de mii de masini pleaca din oras si distrug padurile de dragul de a praji niste carne cumparata din supermarket, iar in urma lor raman recipiente din plastic, copaci rupti si multa mizerie.
Chiar ne place sa traim intr-o tara inecata in gunoaie? Astazi nu mai e vorba ca trebuie sa ne gandim la ce le lasam urmasilor nostri. In decurs de o generatie avem posibilitatea sa radem tot - paduri, parcuri, spatii verzi, lacuri. Avem si tehnologia, si vointa diabolica de a distruge intregul mediu inconjurator. Nu sortam gunoiul, nu reciclam nimic, nu suntem interesati de masinile economice, traim de parca avem o banuiala ca dupa noi chiar va veni potopul. Dar s-ar putea sa vina putin inainte si sa fim martori.
Sunt constient ca nu le poti cere tuturor oamenilor sa se poarte responsabil si sa respecte natura. E prea mult, dar celor carora le platim impozite le putem cere asta. Nu inteleg cu ce se ocupa politia comunitara in tara asta, din moment ce prin comportamentul unor turisti de duminica e atacata chiar inima unor comunitati. Avem legi, avem reguli, avem pedepse, dar nu are cine sa le respecte si nici cine sa le aplice.
Aici e fundamentul haosului autohton, o dezorganizare care duce in final la irosirea de bani si vieti. Ne place sa vorbim in timpul pranzului de duminica despre frumusetea locurilor vazute in strainatate, despre peisajele germane, despre curatenia oraselor occidentale, despre ce reguli dure au altii pentru protejarea mediului. Vorbim admirativ, in timp ce la noi acasa aruncam resturile din butoiul cu varza murata la wc, infundam toboganul pentru gunoi cu coji de pepeni si aruncam resturile menajere direct in galeata.