Parintele Iulian Nistea a infiintat prima asociatie de webmasteri ortodocsi.

De Paste, de Craciun, dar si duminica de duminica: romanii din Paris iau drumul cartierului Latin. In Noaptea Invierii, a devenit o obisnuinta ca politia sa opreasca circulatia in jurul strazii Jean de Beauvais, unde, la nr. 9bis, se afla Biserica romaneasca „Sfintii Arhangheli Gavriil, Mihail si Rafael”.

Parintele Iulian Nistea, in varsta de 35 de ani, este de cinci ani preot la aceasta biserica, ce a fost loc de rugaciune pentru personalitati ale culturii si exilului romanesc: Constantin Brancusi, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Elvira Popescu, George Enescu.

Strada Jean de Beauvais, pietruita, duce, urcand, spre Pantheon, la vale te scoate pe bulevardul Saint-Germain, la doi pasi de Notre Dame. Sorbona e la cateva stradute distanta. Parintele Iulian Nistea e vecin de apartament cu Dumnezeu, in inima Parisului.

In dimineata intalnirii cu parintele Iulian, ploaia nu lasa vitraliile sa lumineze, din inaltimea lor gotica, biserica. In penumbra deasa a lacasului ai zice ca Dumnezeu a atipit. Urcam la etaj, unde sunt apartamentele si birourile preotilor care slujesc la Biserica. Parintele superior Constantin Tirziu e ajutat de alti doi preoti parohi: parintele Iulian Nistea si parintele Dan Savan.

Studenti bolnavi de singuratate

Astazi, francezii din cartier se uita la ritualurile romanilor ortodocsi „ca la masini straine sau ca la zoo”. Parintele explica: „In acesti ultimi ani, credinciosii ortodocsi au indraznit sa iasa la suprafata. Anul trecut, de Paste, prohodul la care se inconjoara biserica s-a facut aici, la Paris, prin cartier”.

„Oamenii se uitau cu o curiozitate adevarata, pentru ca e un lucru ciudat. Sa nu credeti ca nu aveau si ei cadelnita, vesminte, toate astea in Biserica Catolica. Dar oamenii s-au decrestinizat atat de tare, Biserica Catolica insasi a suferit acest „depouillement”, si oamenii au devenit complet rupti de religios”, povesteste „le pere Iulian”.

Biserica e menita sa primeasca orice suflet care-i bate la usa. Il cauta tot felul de oameni: prostituate, homosexuali, hoti. Locuitorii din cartier au vazut de toate.  

Parintele Iulian se foieste in scaun si apasa pe cuvinte ca pe o suferinta: „In cinci ani de cand sunt aici am cunoscut cateva sute de studenti romani la marile scoli franceze”.

Parintele duhovnic pune diagnosticul: studentii romani la Paris sunt bolnavi de singuratate. „Din cauza dezradacinarii, a faptului ca nu au luat in seama dificultatile relationale. Sa vad floarea studentiei romanesti la Paris cu astfel de probleme, ca fait mal!”.

„Caut Dumnezeu pe internet”

Parintele Nistea e unul dintre cei mai prolifici webmasteri ortodocsi. Sute de oameni il cauta, fie la biserica din capitala Frantei, fie pe cele cincisprezece site-uri create.

A invatat limbajul internetului, la nivel de performanta, ca pe o limba straina. In 1996 era printre putinii internauti capabili sa realizeze un site de ortodoxie romaneasca, o premiera pe vremea aceea: „Pe prima mea pagina, nistea.com, am pus o pagina cu parintii duhovnicesti romani”. Mi-i arata intr-un tablou pe perete: Nicolae Steinhardt, Ilie Cleopa, Arsenie Boca.

In zece ani, odata cu infiintarea primei si singurei asociatii de webmasteri ortodocsi romani (www.ortodoxronet.org), parintele Iulian Nistea a contribuit la crearea altor 15 site-uri, cu buna vizibilitate in topul cautarilor pe internet.

Site-ul http://www.calendar-ortodox.ro are o medie de 2.000 de vizitatori pe zi, urmat de nistea.com, cu 1.700 de vizitatori zilnic. Ultimele site-uri create (educatie-catehetica.ro, www.nepsis.org) ii pot ajuta pe romanii din afara tarii sa-si indrume copiii catre limba si spiritualitatea romaneasca.

Dupa ce in 2002 a primit la Paris, harul preotiei, s-a nascut ideea unei rubrici de intrebari si raspunsuri duhovnicesti. Zeci de mailuri se aduna zilnic pe adresa sa electronica si parintele nu face fata sa raspunda. Internetul produce o revolutie in modul de indrumare duhovniceasca. „Totusi, spovedania nu poate fi inlocuita cu un schimb de e-mailuri”, explica parintele.

Salas de cult

Frecventata de teologi ilustri

Biserica s-a mutat in catedrala gotica din Jean de Beauvais la 1882. Parohia fusese infiintata in 1853 de Arhimandritul Iosafat Snagoveanul, fost ministru in guvernul pasoptist. Biserica, ridicata in secolul al XIV-lea, era capela colegiului fondat de cardinalul Jean de Dormans-Beauvais.

Aici au predat teologi ilustri, sfantul Francois Xavier, Ignatiu de Loyola, iar printre colegieni se numara Charles Perrault, Boileau, Cyrano de Bergerac. Astazi exista, la Paris, trei parohii romanesti la o biserica din Clichy, la Biserica „Sfintii arhangheli Mihail, Gavriil si Rafael” si la capela gazduita de Catedrala Saint Sulpice.

Parisul ca destin

„Am ajuns in rostul meu”

Cand a ajuns la Paris in 2005, parintele Iulian nu stia mai nimic despre biserica romaneasca de aici. A intrat pe usa care i se deschidea intr-un moment de cumpana. S-a nascut la Alba-Iulia, in 1972, intr-o familie de intelectuali ardeleni care mergeau rar la biserica. In adolescenta citea biblia doar ca sa gaseasca argumente ironice, de ateu rebel.

A parasit Facultatea de Matematica in 1992, dupa ce a savurat, timp de doi ani, bazele ei filosofice. A existat un moment de convertire care ramane taina lui, un dar de nepovestit. Dupa Facultatea de Teologie a urmat o perioada de peregrinari, la schituri romanesti, la muntele Athos. A fost miruit preot celibatar la Biserica romaneasca din Paris in 2002.

„Dupa ani de cautare sufleteasca, multi tineri trec prin asta, a fost ca un fel de ajungere la liman. Cand privesti dinspre biserica inspre altar nu ai aceeasi perspectiva. Am ajuns intr-o situatie, intr-o stare, in care pot spune ca sunt in rostul meu, la locul meu.” 

In timpul liber, Iulian scrie poezii in romana si franceza. Considera lacasul din Cartierul Latin ca fiind unul al exilului romanesc, amintind ca, in 1882, Carol I a sprijinit cumpararea catedralei din strada Jean de Beauvais. Cel mai bine se simte in biblioteca bisericii, care are volume incepand de la 1800, care se alatura celor 10.000 de carti provenite din donatiile romanilor din exil.

Legaturi pe internet:

> http://www.nistea.com  > http://www.calendar-ortodox.ro  > Orthodoxes „ Paris > L’Eglise orthodoxe roumaine de Paris > Icones orthodoxes grecques-byzantines  > Geek Orthodox Icons > Monastere orthodoxe St Gregoire et St Martin > L’Eglise Orthodoxe aujourd’hui > educatie-catehetica.ro > www.nepsis.org

www.ortodoxronet.org