Goana dupa cetatenia romana s-ar putea transforma intr-o loterie a vizelor pentru basarabenii de origine romana.

Cererile pentru redobandirea cetateniei romane a jumatate de milion de basarabeni zac in saci la sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Chisinau.

Saptamana trecuta, presedintele moldovean Vladimir Voronin a declarat ca respinge ideea propusa in ianuarie de Traian Basescu de a deschide doua noi consulate pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate acestea, ieri, autoritatile romane au precizat ca nu au abandonat ideea deschiderii celor doua birouri consulare, la Balti si la Cahul.

Audiati de comisiile parlamentare de specialitate, reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe (MAE) au dat asigurari ca blocajul cererilor de redobandire a cetateniei romane de catre basarabeni ar putea fi astfel depasit. Intre timp, la Ambasada Romaniei din Chisinau, basarabenii fac in continuare cozi imense pentru ca vor sa le scrie „roman” in pasaport.

Propuneri de la Bucuresti

Pana sa se rezolve problema sutelor de mii de dosare inca neatinse la Consulatul de la Chisinau, autoritatile de la Bucuresti au venit cu o noua strategie: prefera sa acorde 10.000 de vize pe luna decat cateva sute de cetatenii romane, si implicit europene, pe an. „Dorim scaderea presiunii pe cetatenie prin acordarea de vize”, a anuntat ministrul de interne, Vasile Blaga.

Cu o propunere inedita a venit si senatorul PSD Mircea Geoana: acordarea cetateniei printr-un sistem gen „Loteria Vizelor”, in care se selecteaza tipul de calificare profesionala in functie de nevoile pietei muncii din Romania. In lipsa unor solutii imediate, celor aproape un milion de solicitanti ai cetateniei romane la Chisinau nu le ramane decat sa astepte modificarea Legii cetateniei.

Noul proiect, aflat in lucru la Ministerul Justitiei, inlocuieste actuala comisie de cinci judecatori, care este acuzata ca analizeaza lent cererile, cu o echipa de functionari publici specializati. Tot potrivit noului proiect, domiciliul stabil in Romania timp de patru ani nu va mai fi o conditie pentru a recastiga identitatea romaneasca. 

Filmul unui conflict diplomatic

In urma unei vizite a presedintelui Romaniei la Chisinau, in luna ianuarie, autoritatile moldovene au fost de acord cu o solutie de deblocare a procesului de dobandire a cetateniei prin deschiderea a doua sectii consulare noi la Cahul si Balti. Ulterior, ministrul molodovean de externe, Andrei Stratan, a declarat ca „intelegerea” cade, iar presedintele Vladimir Voronin a aratat intr-un interviu ca situatia dobandirii cetateniei romane de catre basarabeni este o chestiune intretinuta artificial de autoritatile de la Bucuresti.

Ministerul de externe si Administratia Prezidentiala de la Bucuresti au aratat ca „au luat nota” de cele declarate de oficialii moldoveni si ca nu au primit nicio instiintare oficiala cu privire la asta. De aceea, cele doua consulate se vor deschide pana la urma.

Moldovenii vor trece fraudulos in UE

Ministrul de interne, Vasile Blaga, a spus ieri ca 90% dintre basarabenii care vor primi cetatenie vor incerca sa treaca fraudulos granita spre alte tari europene. „Apreciez ca doar 10% dintre cei care primesc cetatenie raman in Romania, restul se vor duce in statele mai bogate ale UE”, a aratat ministrul. El a spus ca exista, de fapt, 500.000 de cereri olografe de cetatenie romana din Republica Moldova, dar ca aceste solicitari reprezinta familii, astfel ca, in realitate, se ajunge la cifra de 900.000 de posibile cetatenii ale persoanelor individuale.

Conflict

„Ratarea” Republicii Moldova

Analistii spun ca declaratiile recente ale presedintelui Vladimir Voronin si ale Guvernului Republicii Moldova fac parte dintr-o campanie inceputa la sfarsitul anului trecut ce-i viza initial pe cetatenii Republicii Moldova care-si doreau un acces decent la vize, iar ulterior pe cei ce doreau acces la cetatenia romana.

In opinia politologului Iulian Chifu, autoritatile moldovene „isi rateaza singure zborul spre Uniunea Europeana” prin astfel de actiuni. „Cetateanul este indreptatit, potrivit dreptului international, sa-si recapete cetatenia sa sau pe cea a unuia dintre parinti, la libera alegere. (...) Este de neacceptat acest comportament virulent si neamical din partea unui stat ce a beneficiat substantial de asistenta Romaniei pe arena internationala si pentru atingerea scopului de a fi admis in UE, scop pe care, declarativ, Republica Moldova l-a imbratisat”, arata Iulian Chifu. El crede totusi ca Romania va continua politica sa in sprijinul cetatenilor Republicii Moldova.

Familii despartite de Europa

Basarabenii lupta pentru identitatea romaneasca de-o parte si de alta a Prutului

Rudele Tincai Cristea, romanca refugiata din Basarabia in 1941, in varsta de 69 de ani acum, sunt dintre acei aproape 500.000 de moldoveni despre care Vladimir Voronin spune ca sunt „tarati cu de-a sila” spre cetatenia romana. Pe nepotul doamnei Cristea si pe urmasii acestuia nu i-a obligat insa nimeni sa depuna, in 2003 si 2004, cererile de redobandire a cetateniei romane. Desi spun ca sunt romani din tata in fiu, inca mai asteapta ca statul roman sa recunoasca asta.

Matusa Tinca s-a saturat de „umilinta de a fi plimbata dintr-o parte in alta” fara vreun rost. „De la presedintie ne-au trimis la Externe, iar de acolo la Justitie. Cei de la Ministerul de Justitie ne-au spus ca nu sunt in baza lor de date si sa mergem la consulat, la Chisinau. Desi avem confirmarile de primire, ca cererile sunt la consulat, de patru ani nu s-a schimbat nimic. Am auzit de la cineva care lucreaza acolo cum zac cererile in saci si nu face nimeni nimic”, spune Tinca Cristea.

Neamul ei e unul numeros. Bolduma le zice, si-s toti romani din Basarabia, dintre aceia in casa carora s-a vorbit numai pe romaneste. Nepotul Petru si copiii lui sunt oameni gospodari, zice femeia. „Ei nu vor sa se stabileasca aici. Vor doar ce-i al lor”, adauga ea.

Refugiati in propria tara

Tatal Tincai Cristea, Trafiu Bolduma, militar ce a luptat de partea romanilor in cel de-al Doilea Razboi Mondial, s-a nascut in Basarabia. Au fost refugiati in Romania odata cu inceperea razboiului. „Tata nu-i putea suferi pe rusi. Se povestea ca atunci, la Prut, cand a spus Antonescu „Ostasi, va ordon, treceti Prutul!”, a fost primul care a sarit in apa si a trecut de partea cealalta.”

Pentru ca tatal a luptat in razboi, statul roman le-a acordat lui, sotiei si fiicei cetatenia romana. Sora vitrega a Tincai, Lida, a plecat inapoi in Basarabia, inainte sa apuce sa-i fie recunoscuta si ei originea romaneasca. „Cateodata, Petru, nepotul meu, imi zice ca vrea sa renunte”, spune doamna Tinca. Ea il imbarbateaza. Ii zice ca, daca or sa-i prinda pe ei batranetile, macar copiii lui sa poata spune ca sunt romani.

„Calvarul” lui Ghenadie

In timp ce basarabenii din Romania lupta pentru rudele lor de peste Prut, si cei din Republica Moldova incearca sa-si redobandeasca identitatea romaneasca. Ghenadie Brega este unul dintre cei care se zbat, fara sorti de izbanda, sa le scrie „roman” in pasaport. Dupa nenumarate cereri, proteste si un proces cu Ministerul Justitiei din Romania, tanarul a castigat actiunea in instanta. Dar Ministerul Justitiei a facut recurs, deci judecata continua.

„Am vrut sa dobandesc cetatenia romana pentru a-mi recapata identitatea romaneasca”, precizeaza el. El a inceput demersurile in 2004, cand s-a adresat oficialitatilor de la Bucuresti. S-a confruntat cu un sistem birocratic, care ii face pe multi sa renunte sau sa dea mita. „In total ar fi 9 ani de asteptare, un adevarat calvar”, adauga Ghenadie. Intre 2002 si 2004 sunt cel putin 28.000 de dosare, spune tanarul basarabean. „Daca luam in calcul faptul ca in ultimii 5 ani au fost prelucrate doar 2.500 de cereri, cele 28.000 vor fi prelucrate in cel putin 70 de ani.”  (A colaborat Anca Simina)