Romania vrea o centrala ecologica pe carbune, dar va trebui sa privatizeze sau sa inchida vechile complexuri energetice.
Romania este interesata de constructia unei centrale pe carbune care sa capteze si sa stocheze carbonul, initiativa ce face parte dintr-un proiect al Comisiei Europene de a stimula realizarea a 12 astfel de unitati.
Andris Piebalgs, comisarul UE pentru energie, aflat intr-o vizita in Romania, a precizat ieri ca intensitatea energetica (consumul de energie pentru a produce o unitate de Produs Intern Brut - n.r.) in Romania este de patru ori mai mare decat in Uniunea Europeana si a afirmat ca este necesara dezvoltarea cercetarii pentru a se cauta solutii in vederea reducerii emisiilor de dioxid de carbon. O prioritate a statelor membre UE este si identificarea surselor regenerabile de energie, a spus Piebalgs.
Pe parcursul vizitei sale in Romania, Andris Piebalgs a prezentat pachetul de masuri aferente sectorului energetic publicat de Comisia Europeana la 10 ianuarie, care vizeaza reducerea cu 10% a emisiilor de gaze poluante in intervalul 2011-2020, si s-a intalnit cu oficialii Ministerului Economiei si cu presedintele Traian Basescu.
Turceni, Rovinari, Isalnita - in pericol de inchidere
„Intentia Comisiei Europene de a stimula construirea a 12 mari centrale pe carbune, dotate cu instalatii de captare si stocare a carbonului, este deosebit de importanta pentru Romania”, a precizat, in acest context, Varujan Vosganian.
Comisia Europeana trebuie sa vizeze dezvoltarea tehnologiilor curate de utilizare a carbunelui, precum si pe cele de stocare si captare a emisiilor de carbon, a spus ministrul economiei. El a precizat ca, in mixul energetic national, carbunele acopera o treime.
Romania ar trebui sa aloce 10% din PIB pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera conform normelor comunitare, insa efortul financiar este foarte ridicat, astfel ca trebuie implicat sectorul privat, inclusiv prin privatizarea marilor complexuri energetice, Turceni, Rovinari si Isalnita, care includ mari termocentrale pe baza de combustibili fosili. „Daca nu le privatizam pana in 2010, risca sa fie inchise”, a mentionat Vosganian.
Conducta Constanta-Trieste, fara sprijin
Comisarul pentru energie a mai mentionat ca soarta oleoductului Constanta-Trieste, destinat transportului petrolului dinspre Marea Neagra catre piata europeana, depinde in special de statele beneficiare ale proiectului, si intr-o proportie mai redusa de sprijinul Comisiei Europene. „Comisia Europeana nu are instrumentele necesare pentru sprijinirea acestui proiect”, a declarat Piebalgs.