Fostul dictator, caracterizat ca ironic si increzut.
Astazi, 26 ianuarie 2007, cateva zeci, poate sute de rude, apropiati si nostalgici il vor plange pe Nicolae Ceausescu, la mormantul acestuia din Cimitirul Ghencea Civil. Daca n-ar fi murit, fostul dictator ar fi implinit azi 89 de ani.
La 17 ani dupa disparitia sa inca apar documente de natura sa lamureasca traiectoria lui politica. EVZ publica, in premiera, file din dosarele de cadre ale sotilor Nicolae si Elena Ceausescu.
„Ironic, increzut...” Cei doi au fost primiti in partid in plina criza de cadre: Elena pe 23 august 1944 (chiar in ziua cand Romania a trecut de partea URSS), iar Nicolae pe 9 februarie 1945.
La „recrutare”, Nicolae Ceausescu a fost caracterizat de o anume „tovarasa Tincuta” astfel: „devotat, disciplinat, inteligenta vie, nu are atitudine tovaraseasca, este ironic, increzut... curajos, vigilenta slaba”.
Salvata de matusa lui Bogdan Olteanu. Inainte de a deveni membru al PMR (precursorul PCR), Elena Ceausescu a activat intr-o celula comunista. Suspendata pentru „lipsa de vigilenta si de conspiratie”, ea a fost readusa in celula ilegala, in 1943, de Olga Vass, cumnata Gizelei Vass (bunica lui Bogdan Olteanu, actualul presedinte liberal al Camerei Deputatilor).
Printisorul, la dentist in Austria. In 1960, cand avea 8 ani, Nicusor Ceausescu a fost trimis sa i se se indrepte dintii la Viena.
Tovarasul era "ironic si increzut"
Daca Revolutia din 1989 n-ar fi avut loc, Nicolae Ceausescu ar fi implinit astazi 89 de ani. La aproape doua decenii de la caderea regimului comunist, apar inca documente care refac, cu elemente noi, traseul sotilor Ceausescu pana la jiltul de „iubiti conducatori”. Printre acestea - dosarele de cadre ale lui Nicolae si Elena Ceausescu, fotocopiate in timpul actitivatii Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste.
Ceausescu: „Tata a fost liberal”
Documentele arata ca atat Elena (membra de partid chiar din 23 august 1944), cat si Nicolae Ceausescu (intrat in februarie 1945) au prins primul val al aderentilor. Proaspat intrat in legalitate, partidul cauta sa-si ingroase rapid randurile, fara prea multe conditii. Viitorul dictator isi face astfel loc, cu toate ca in autobiografia menita sa-i deschida cu usurinta usile mentioneaza: „Tata (Andruta Ceausescu - n.r.) a fost liberal”.
Printre caraterizarile facute de „tovi” (asa cum ii numeste Ceausescu pe tovarasii ilegalisti care il puteau recomanda) se numara insa una care putea pune serios pe ganduri conducerea partidului.
„Nu are atitudine tovaraseasca, este ironic, increzut, dorinta de a se evidentia (...)”, este portretul conturat viitorului dictator pe 20 decembrie 1945 de „Tincuta”. Din cercetarile facute, se pare ca semnatara ar fi Ecaterina Chivu (Klein), sotia lui Chivu Stoica, unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Gheorghiu-Dej.
Argumente
„Cadrele decid totul”, nu trebuie uitat
Cunoasterea biografiilor liderilor comunisti este indispensabila pentru intelegerea mecanismelor de functionare a partidelor leniniste. Acest lucru trebuie accentuat acum, cand Ion Iliescu acuza Raportul Final si pe autorii sai de pasiunea de a se uita „prin gaura cheii”. Dosarele de cadre depun marturie pentru criteriile care au motivat diversele urcusuri si coborasuri ale Nomenklaturii. Autobiografiile militantilor comunisti au fost elemente esentiale ale politicii organizatorice a partidului.
A le minimaliza si a le oculta inseamna a ingusta nepermis abordarea stiintifica si riguroasa a dinamicii aparatului birocratic comunist. Nu trebuie uitata faimoasa declaratie a lui Stalin: „Cadrele decid totul”. Asadar, este de sperat ca dosarele vor fi scoase la lumina. Ma refer la cele ale unor Alexandru Draghici, Leonte Rautu, Iosif Chisinevschi, Bodnaras, Alexandru Moghioros, Dej, Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Ion Iliescu, Corneliu Burtica, Niculescu-Mizil, Dumitru Popescu, Suzana Gadea s.a.m.d. Pentru literatura problemei, mentionez lucrarea „Autobiographies, autocritiques, aveux dans le monde communiste”, aparuta la Paris. (Vladimir Tismaneanu)
Cititi si:
Tovarasii Ceausescu au pornit cu stangul in PCR
Gheorghe Ungureanu, cel mai nostalgic roman
Recomandările noastre
