S-a vorbit mult despre mega-spectacolele organizate in Piata Universitatii si in Piata Revolutiei.
Oamenii au venit buluc si s-au ales doar cu aglomeratia. Cei mai castigati au fost cei care au vandut coifuri din plastic. In rest, nu stiu de ce s-au batut organizatorii cu pumnul in piept.
Au dat chix cu petrecerile de Revelion organizate cu ocazia aderarii. Lupta dintre Basescu si Tariceanu a atins cote paroxistice. Lasand la o parte politica si banii cheltuiti aiurea, vreau sa spun ca focurile de artificii au fost de toata jena.
Am intrebat si eu un specialist de ce, dupa atatia bani investiti, exploziile de pe cerul orasului au parut saracacioase in comparatie cu cele din Londra sau Paris, vazute la televizor.
"Domnule, e o problema. La Londra, aceeasi cantitate de artificii e aruncata in aer intr-un interval de zece minute si astfel se realizeaza acea imagine de bogatie, culoare si lumina. La Bucuresti, aceeasi cantitate de artificii e lansata intr-o ora. Sunt pauze lungi si dese si de aici senzatia de saracie. Noi vrem mai mult in aceiasi bani din care inainte s-au tras comisioanele."
Mi s-a parut o explicatie de bun-simt. Focul de artificii din Piata Universitatii a tinut mult si a dat prost. A fost prima dovada ca aderarea la Uniunea Europeana nu a schimbat apucaturile balcanice.
De cate ori se organizeaza ceva pe bani publici, se da liber la jaf si asa se ajunge ca la un spectacol organizat de primarie sau guvern doar comisioanele sa fie de calitate - sonorizarea, luminile sau scenografia mai pot sa astepte.
Revelionul din centrul Bucurestiului a fost unul ratat si nu din cauza oamenilor care au venit cu mic, cu mare sa sarbatoreasca aderarea Romaniei, ci din cauza organizatorilor.
In ziua de 31 decembrie cred ca "baietii destepti" care ar fi vandut steaguri tricolore si europene ar fi facut mai multi bani decat cei care au vandut coifuri. Toata lumea dorea o amintire "de la integrare", dar spiritul nostru antreprenorial a dat din nou gres.
Aceasta a fost povestea de inceput de an a orasului nostru in care, in prima zi de ianuarie, nu ai unde sa bei o cafea. Are aspectul unui taram parasit de oameni plecati in cautarea fericirii. Dar cand colo, ei doar se odihnesc, visand la artificii si la zapezile de alta data care tocmai ne ingroapa.
Recomandările noastre
