Bruxelles-ul va lăsa fiecărui stat membru opţiunea de recunoaştere a noului stat de pe harta Europei.
Serbia ia în calcul ruperea relaţiilor diplomatice cu ţările care vor recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, a declarat marţi, în parlamentul de la Belgrad, şeful diplomaţiei sârbe, Vuk Jeremici, informează site-ul postului de televiziune B92. Aceasta este cea mai drastică dintre măsurile avute în vedere de guvernul sârb şi structurate pe şapte niveluri de duritate, a precizat Vuk Jeremici. Ieri, ministrul sârb s-a întâlnit la Londra cu omologul său britanic, David Miliband, iar astăzi va merge la New York pentru o întrevedere cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Negocierile între oficialii sârbi şi liderii albanezilor din Kosovo au eşuat luna trecută, iar mediatorii din UE, SUA şi Rusia trebuie să îi prezinte lui Ban Ki-moon un raport privind viitorul statut al provinciei până pe 10 decembrie. Discuţiile în Consiliul de Securitate al ONU pe marginea documentului sunt programate pentru 19 decembrie. Şicane la Consiliul de Securitate Într-o scrisoare adresată preşedintelui italian al Consiliului, Marcello Spatafora, ambasadorul Serbiei la ONU, Pavle Jevremovici, susţine că, potrivit actualelor prevederi constituţionale, reprezentanţii Kosovo pot asista la şedinţa de pe 19 decembrie, dar nu vor avea dreptul să ia cuvântul. Din partea Belgradului va participa şi va lua cuvântul premierul Vojislav Koştuniţa, se mai arată în scrisoarea ambasadorului Jevremovici, citat de la Reuters. Premierul kosovar Agim Ceku a declarat că provincia administrată de ONU din 1999 îşi va declara unilateral independenţ a la începutul anului viitor, „în coordonare deplină“ cu SUA şi UE. Potrivit unor diplomaţi citaţi de publicaţia „EUObserver“, Comisia Europeană ar fi cerut statelor membre UE să depună eforturi pentru a-i convinge pe liderii de la Priştina că o declaraţie de independenţă nu ar fi oportună decât după alegerile prezidenţiale din Serbia. Primul tur al scrutinului va avea loc pe 20 ianuarie, iar al doilea - pe 3 februarie. Ideea ar fi ca, aşa cum a procedat şi în cazul Muntenegrului, UE doar „să ia notă“ de declaraţia oficialilor kosovari, fiecare stat membru al forului comunitar urmând să decidă ulterior dacă recunoaşte sau nu independenţa Kosovo, a explicat unul dintre diplomaţii citaţi de „EUObserver“. TESTUL KFOR Gata să intervină Cei 16.000 de militari din cadrul KFOR sunt gata să facă faţă eventualelor violenţe declanşate în cazul proclamării unilaterale a independenţei Kosovo, inclusiv unei „instabilităţi la scară mare“, a declarat comandantul militar al trupelor NATO din Europa, generalul american Bantz Craddock. El a mai spus că deciziile la nivel politic trebuie luate rapid de cele 26 de ţări membre NATO, pentru ca liderii militari ai Alianţei să poată acţiona imediat dacă în Kosovo se vor înregistra violenţe. KFOR dispune şi de forţe suplimentare, care pot fi mobilizate în caz de urgenţă, a precizat generalul Craddock.