Dosarul „Zambaccian“ se întoarce la DNA. Succesul a pornit de la o hotărâre a instituţiei ce ar trebui să protejeze Constituţia.
După luni întregi de dezbateri prin hăţişul juridic al excepţiilor şi cererilor de neconstituţionalitate, timp în care a fost plimbat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, dosarul „Zambaccian“ a fost trecut ieri pe linie moartă.
Magistraţii Curţii au decis retrimiterea cauzei acolo de unde a pornit, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru refacerea urmăririi penale. Hotărârea de ieri nu este definitivă şi a fost deja atacată de procurorii DNA cu recurs la Completul de nouă judecători al instanţei supreme. Şah juridic, cu atac pe Curtea Constituţională Concret, judecătorii au considerat că anchetarea fostului premier Adrian Năstase este lovită de nulitate deoarece a fost începută fără să aibă la bază un aviz din partea preşedintelui României, cel care, potrivit Constituţiei, are dreptul să solicite urmărirea penală a unui ministru pentru fapte penale săvârşite în exerciţiul funcţiei. În momentul în care DNA a început ancheta în cazul „Zambaccian“, legea prevedea însă că acest aviz nu este necesar şi pentru foştii miniştri, ci numai pentru cei aflaţi în funcţie. Imunitatea foştilor miniş tri fusese înlăturată la cererea Comisiei Europene printr-o ordonanţă de guvern iniţiată de Monica Macovei. Nu s-a ştiut că prevederile acestei ordonanţe nu sunt conforme cu Constituţia până în momentul în care, din poziţia de inculpat, Adrian Năstase a sesizat Curtea Constituţională. Judecătorii constituţ ionali i-au dat dreptate fostului premier în luna iunie, când au decis că avizul preşedintelui este necesar şi în cazul anchetelor care îi vizează pe foştii membri ai guvernului nu numai pe cei actuali. Decizia de ieri a instanţei supreme a dus lucrurile şi mai departe, stabilind că lipsa avizului echivalează cu nulitatea întregii anchete. Drum liber pentru alţi demnitari anchetaţi Pe de altă parte, decizia din cazul „Zambaccian“ ar putea să însemne o mână de ajutor întinsă celorlalţi opt demnitari cercetaţi, în prezent, de DNA, şi care aşteaptă ca preşedintele Băsescu să dea undă verde pentru anchetarea lor, susţin specialiştii în Drept. Şi asta pentru că guvernul Tăriceanu II a emis la rândul său, la începutul acestei luni, o ordonanţă de urgenţă prin care se modifică procedura urmată de preşedinte pentru a emite avizele de urmărire penală în cazul miniştrilor. Ordonanţa a fost iniţiată de actualul ministru al justiţiei Tudor Chiuariu, şi el printre miniştrii cercetaţi de DNA. Tot el este cel care a modificat componenţa Comisiei prezidenţiale care analizează dosarele penale ale miniştrilor şi-i înaintează preşedintelui rapoarte în baza cărora acesta dă avizele de urmărire penală. Astfel, comisia va fi alcătuită, de-acum înainte, din cinci judecători, şi nu din func- ţionari publici ca până în prezent. Există însă multe voci, mai ales printre magistraţi, care susţin că prezenţa judecătorilor în Comisia prezidenţială încalcă flagrant Constituţ ia, dar nimeni nu a sesizat, deocamdată, Curtea Constituţională pentru a stabili exact cum stau lucrurile.
Experţii în Drept spun că este foarte probabil ca, folosind hibele legale prin care apărătorii lui Năstase au reuşit să retrimită dosarul „Zambaccian“ la DNA, şi urmă torii foşti sau actuali demnitari anchetaţi de procurorii anticorupţ ie să atace constituţionalitatea acestei comisii şi, implicit, a avizului emis de şeful statului, abia când vor ajunge în faţa instanţei de judecată, ceea ce va duce la noi blocaje şi tergiversări în procesele de corupţie ale „peştilor mari“. Plan juridic cu repetiţie Sursele citate arată că stratagema folosită de Adrian Năstase în „Zambaccian“ ar putea fi regă sită mai devreme decât ne-am fi aşteptat. Este vorba despre procesul în care fostul premier este inculpat pentru numirea lui Ioan Melinescu şef al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor în schimbul distrugerii unor informaţii referitoare la conturile mătuşii soţiei sale, Tamara Cernasov.
Acest al doilea proces are termen în 19 octombrie, când este aşteptat să fie invocate aspecte juridice similare cu cele din cazul „Zambaccian“. De asemenea, precedentul „Zambaccian“ ar putea fi invocat şi de Şerban Mihăilescu, fostul ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, şi el anchetat şi trimis în judecată de DNA fără niciun aviz special.
START
CSM a ales judecătorii din comisia specială
Secţia de judecători a CSM a desemnat, ieri, cinci judecători pe care îi va propune şefului statului pentru a fi numiţi în comisia prezidenţ ială care analizează dosarele penale ale miniştrilor, în vederea începerii urmăririi penale.
Aceştia sunt Gheorghe Diaconu, de la Curtea de Apel Piteşti, Nicoleta Camelia Grigorescu, de la Curtea de Apel Bucureşti, Mihai Pop Cerneanu, de la Tribunalul Maramureş, Floarea Grosu, de la Curtea de Apel Târgu-Mureş, şi Liviu Herghelegiu, de la Curtea de Apel Galaţi. Ei au fost selectaţi dintr-un total de 15 magistraţi care au candidat pentru aceste funcţii.
Recomandările noastre
