Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, somează conducerile şcolilor să nu mai strângă bani de la elevi, dar legea permite colectarea sumelor la hotărârea familiilor.

Clasicele fonduri ale clasei şi ale şcolii, care se strâng încă de dinainte de 1989, s-au transformat în sponsorizările comitetelor de părinţi, odată cu apariţia unui ordin de ministru care interzice profesorilor să colecteze aceşti bani.

Ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, se pare însă că nu ştie că legea nu interzice adunarea acestor fonduri, ci, mai mult decât atât, permite părinţilor să strângă bani pentru zugrăvirea sălilor de clase, pentru cretă colorată, dulăpioare individuale sau chiar bănci pentru propriii copii. Banii, strânşi de părinţi

La sfârşitul săptămânii trecute, Adomniţei a atenţionat conducerile unităţilor de învăţământ că este interzisă colectarea unor sume de bani, indiferent dacă vizează fondul clasei, al şcolii sau bani pentru protocol. El a precizat că, dacă vor fi dovedite astfel de fapte, cei vinovaţi vor fi pedepsiţi.

„Nu pot să mă transform în poliţist în fiecare şcoală, dar pot să repet că este interzisă colecta de bani de la părinţi. Există un ordin explicit în acest sens“, a declarat ministrul educaţiei.

În realitate, atât în şcolile din Capitală, cât şi în cele din ţară s-au găsit diverse modalităţi prin care elevii plătesc pentru fondul şcolii şi pentru cel al clasei. Portiţa lăsată de Regulamentul de organizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar dă dreptul comitetelor de părinţi să decidă strângerea acestor sume.

Deşi nu este o obligaţie pentru toţi elevii dintr-o clasă sau dintr-o şcoală, birul hotărât de părinţi este impus prin ameninţări mai mult sau mai puţin făţişe, după cum spun elevii. Copiii fără posibilităţi, discriminaţi

Părinţii care-şi permit să dea aceşti bani sunt de părere că nu este o corvoadă pentru ei. Şi cei fără posibilităţi materiale sunt dispuşi să facă orice pentru bunăstarea copiilor lor. Doar că atunci când ambii părinţi sunt şomeri sau cu salarii foarte mici, copilul ajunge de ruşinea clasei, din cauză că nu are bani pentru fonduri.

La Colegiul Naţional „Sfântul Sava“ din Capitală, directorul George Cazacu spune că părinţii au adunat banii şi au cumpărat dulăpioare individuale pentru câteva clase. Sunt şi cazuri în care părinţii au decis să zugrăvească şi să raşcheteze parchetul cu forţe proprii. Elevii dintr-a XI-a zic că ei dau câte 120 de lei pe an la fondul şcolii, dar că nu este obligatoriu, iar cei care nu îşi permit sunt ajutaţi de colegii mai avuţi. ÎN ŢARĂ Povară financiară pentru copiii din familiile sărace Iaşi.Şcolile şi liceele din Iaşi adună sume consistente de la elevi pentru modernizarea sălilor sau pentru premierea copiilor cu performanţe la olimpiade. „Ca părinte îmi doresc cele mai bune condiţii pentru copiii mei şi sunt de acord să-i ajutăm pe profesori cum putem. Ar trebui să plătească însă fiecare cât poate, fără a se stabili o sumă fixă“, este de părere Elena, mama unei eleve. „Noi nu avem fondul clasei, ci numai fondul şcolii. Anul trecut, suma s-a ridicat la 50 de lei de copil“, afirmă Cristina Vâlcu, directorul Colegiului Naţional din Iaşi. Sunt însă şi instituţii de învăţământ care colectează sume mai consistente, cum este cazul Liceului „Negruzzi“, unde fondul clasei poate ajunge şi la 500 de lei. Craiova. Elevii craioveni trebuie să cotizeze la două fonduri: al clasei şi al şcolii. De departe, fondul şcolii este cel mai costisitor şi tot el atrage după sine diverse sancţiuni asupra elevului, dacă acesta nu plăteşte. „Noi suntem obligaţi pentru primul semestru să dăm 30 de lei. Dacă nu îi dăm, suntem ameninţaţi că vom avea diverse probleme cu situaţia şcolară. Aşa a fost în fiecare an. Anul acesta ne-au spus că se strânge fondul şcolii, ca să ne pună cartele la intrare“, spune Elena, elevă în clasa a X-a a Liceului Teoretic „Henri Coandă“, din Craiova. Banii sunt strânşi de către elevii „casieri“ ai clasei. Ploieşti. La Colegiul Naţional „I.L. Caragiale“, fiecare elev trebuie să cotizeze cu câte 90 de lei pe semestru pentru paza liceului şi montarea de noi camere video de supraveghere. Într-un top al taxelor percepute în unităţile de învăţământ din oraş mai figurează Liceul „Nichita Stănescu“, cu 75 de lei pe semestru, Grupul Şcolar „Spiru Haret“ - cu 50 de lei şi Grupul Şcolar „Toma Socolescu“ - cu 40 de lei. „Nu înţeleg de ce suntem obligaţi să plătim acest fond al şcolii dacă învăţământul este gratuit. Eu am trei copii la şcoală, pentru care trebuie să dau aproape 200 de lei până la finele lunii“, se plânge Constanţa Dima, unul dintre părinţii pentru care fondul şcolii a devenit o povară financiară. Buzău. La fiecare început de semestru şi chiar mai des, părinţii sunt nevoiţi să aloce fonduri importante pentru puşculiţa şcolii. În unele situaţii, banii sunt ceruţi direct de către învăţători ori diriginţi, indiferent de posibilităţile materiale ale elevilor. Părinţii au ajuns să se plângă că, încă din prima zi în care îşi duc copiii la şcoală şi până la terminarea liceului, sunt obligaţi să contribuie cu bani la fondul clasei şi al şcolii. „Sunt supărată pe chestia asta, n-avem serviciu nici eu, nici soţul meu şi pentru noi contează. Ne-au cerut 300.000 de lei vechi pentru reparaţii“, spune Maria Ionescu. Elevii din şcoli cu prestigiu, cum ar fi Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Hasdeu“, sunt nevoiţi să aducă de acasă şi peste un milion de lei vechi.

Pe de altă parte, inspectorul şcolar general adjunct, Florina Stoian, susţine că astfel de sume pot fi strânse doar prin intermediul consiliilor de părinţi. Reprezentanţii ISJ spun că au cunoştinţă de situaţii în care elevii cu o situaţie materială precară sunt puşi în postura jenantă de a nu putea refuza să contribuie la fondul clasei. Hunedoara. La Şcoala Generală nr. 6 din Hunedoara, unii părinţi au plătit 5 lei, la începutul semestrului, alţii au dat 10 lei. Liderul Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar Hunedoara, Paul Rusu, spune că le-a recomandat dascălilor să facă în aşa fel încât nici să nu se atingă de bani. „Ce pot face dascălii este să le sugereze părinţilor care ar fi nevoile clasei, doar atât. Aceste comitete de părinţi sunt constituite şi-n alte ţări din Europa occidentală şi mi se pare absolut normal ca acei părinţi care doresc să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor din şcoli să o poată face“, adaugă Rusu. Sibiu. Fondul clasei se strânge şi în şcolile din Sibiu, fiind o practică aplicată de ani buni, întocmai ca şi înainte de 1989. „De ani buni se strânge fondul şcolii sau al clasei. În general, valoarea este de 10 lei de fiecare copil. Banii se depun la casieria şcolii şi se eliberează chitanţă pentru fiecare clasă care depune“, declară o profesoară de la un liceu sibian. Copiii nu sunt obligaţi să cotizeze, însă 95% dintre ei achită aceşti bani, spune profesoara, fiindcă altfel ar fi priviţi ciudat de către colegi.

Cluj. Părinţii clujeni sunt obişnuiţi să cotizeze la fiecare început de semestru. „Banii din fondul şcolii se folosesc la diverse lucrări interioare, cum ar fi construirea de dulăpioare individuale pentru elevi, iar din fondul clasei se cumpără cretă colorată, bureţi, coli de xerox sau orice mai este nevoie pentru activităţile didactice. Manualele se plătesc separat“, explică Mariana B., mama unui elev al Liceului „Gheorghe Şincai“, din Cluj-Napoca. Ea consideră că fondurile sunt necesare cât timp şcoala nu primeşte de la stat suficienţi bani pentru asemenea cheltuieli. (Cristina Dinulescu, Alina Busuioc, Mugurel Manea, Ciprian Iancu, Gabriela Zanfir, Veronica Niculescu, Raluca Crişan, Marius Nica) REGULAMENT Profesorii nu au voie să strângă bani Conform Regulamentului de organizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, profesorii nu au voie să ceară bani pentru fondul şcolii, al clasei sau pentru orice alt tip de protocoale.

Legea permite însă comitetelor de părinţi să propună o sumă minimă prin care să contribuie la întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei sau a unităţii de învăţământ. Contribuţia nu este însă obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate prejudicia situaţia şcolară a elevilor. Tinerilor, profesorilor sau diriginţilor le este interzis să strângă banii sau să îi utilizeze. Acest lucru îl pot face numai părinţii.