ÎN PAT CU DUŞMANUL: Au dreptul vedetele la intimitate?
- Adam Popescu
- 17 octombrie 2007, 08:56
Ce sunt celebrităţile: bunuri publice sau oameni care nu trebuie agresaţi de curiozitatea semenilor?
Striptease Există vedete despre care nu ştim mai nimic şi vedete despre care ştim aproape totul. Cele din prima categorie par foarte puţin interesate să apară în presă. Au reuşit să ne arate cine sunt prin ce au realizat, faptele vorbesc despre ele mai bine decât propriile persoane. Dezarmează prin firesc şi discreţ ie curiozitatea celorlalţi de a cunoaşte aspectele mercantile ori dezamăgitoare ale vieţii lor. În acelaşi timp, observăm că vedetele din cea de-a doua categorie vorbesc foarte mult despre imaginea, casa, maşina ori stilistul lor. Dacă în primul caz, privirea publicului e oprită de un veşmânt care acoperă şi dezvăluie în proporţii rafinate, aici avem de-a face cu un striptease rapid şi aproape total.
Nu observaţi că aceiaşi oameni care ne oferă cu plăcere imaginea propriilor desuuri se plâng apoi că sunt vânaţi de paparazzi? La o privire mai atentă, vom realiza că mulţi au ajuns VIP-uri abia după ce viaţa lor personală a devenit publică. Deşi vor să atragă atenţia - comportamentul, vestimentaţia şi limbajul o dovedesc -, susţin că nu ar vrea să stârnească şi curiozitatea pentru zonele cu adevărat intime, pe care nu le-ar dori descoperite.
Dar dacă te-ai ridicat aţâţând interesul publicului, trebuie să ştii că acesta nu se opreşte când vrei tu. E ca şi cum cineva ţi-ar face un cadou de Crăciun, frumos ambalat în hârtie strălucitoare, dar ţi-ar cere să-l laşi nedesfăcut sub brad până de Revelion. Ei bine, nu! Vrem să vedem ce se ascunde în spatele poleielii! (Elene Georgescu) Psihologia turmei Împărţind vedetele în două categorii distincte, soţia mea are dreptate. Una sunt făcăturile compuse din play-back, silicon şi nonvaloare, opera presei de cancan - acest Doctor Frankenstein modern -, alta oamenii care au împins lumea înainte fie şi cu un milimetru, prin originalitatea şi talentul lor. Indiferent de natura vedetelor, mă întreb însă de ce vrem să aflăm atât de multe despre ele.
Ştim destul de puţine despre noi şi despre persoanele apropiate nouă, însă niciodată suficient despre nişte străini. Ce mănâncă, unde îşi petrec vacanţele, cu ce se îmbracă, cu cine se culcă, ce culoare preferă, dacă s-au îngrăşat, dacă au slăbit, de ce s-au îngrăşat ori au slăbit, care e melodia favorită, cu ce echipă ţin, sunt sute de astfel de întrebări inutile, cu răspunsuri date în zeci de reviste şi de emisiuni la fel de inutile. Părerea mea este că, din motive total diferite, ar trebui să tratăm identic vedetele din cele două categorii. La ce îmi foloseşte o bucăţică de hârtie pe care s-a semnat cineva, fie că e Paul Newman sau Vali Vijelie? De ce să mă înghesui să-l ating, dintr-un pur instinct gregar? De altfel, nici un om, singur fiind lângă o celebritate, nu se va năpusti spre aceasta, ci va trage discret cu ochiul, trăind astfel mult mai intens situaţia. Dacă n-am fi atât de atraşi de aceste nimburi proiectate asupra altora de propria noastră minte, vedetele ar primi cu-adevărat ceea ce merită: oamenii de valoare, respect, iar sclipitoarele mediocrităţi, nepasare. (Adrian Georgescu)