Avem cu 5% mai puţini dependenţi de tutun, dar mai mulţi tineri cu acest obicei, arată un studiu realizat în 2007.

Procentul dependenţilor de tutun a scăzut în ultimii patru ani de la 35,1%, în 2003, la 30%, în 2007, potrivit unui studiu prezentat ieri. Totodată însă, media de vârstă la care se fumează cel mai mult a scăzut la 15-24 de ani, faţă de 2003, când prevalenţa cea mai mare era pentru grupele de vârstă 25-34 de ani. Acestea sunt rezultatele studiului „Cunoştinţele, atitudinile şi practicile populaţiei generale referitoare la consumul de tutun şi la prevederile legislative din domeniu“, realizat în luna mai 2007 de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS). Studiul a fost dat publicităţii ieri, odată cu lansarea unei noi campanii de combatere a efectelor consumului de tutun, organizată în cadrul unui proiect cu finanţare din partea Uniunii Europene.

Emigrarea şi scumpirea ţigărilor, posibile explicaţii

Din totalul fumătorilor, 12,1% au început să fumeze înainte de vârsta de 15 ani, faţă de 13,9% în 2003, arată studiul realizat la nivel naţional pe un eşantion de peste 2.400 de persoane.

Cea mai mare parte a fumătorilor, în jur de 61,6%, fumează între 10 şi 20 de ţigări pe zi. Procentul este mai ridicat în cazul bărbaţilor, 63,1%, decât al femeilor, 59,8%. De asemenea, cei mai mulţi fumători au studii medii (33,7%) şi sunt persoane ocupate. Potrivit studiului, două din cinci persoane fumătoare cheltuiesc lunar o sumă de bani cuprinsă între 100 şi 200 de lei, iar mai mult de o treime dau pe ţigări între 50 şi 100 de lei. Din totalul fumătorilor, 58% doresc să se lase de fumat.

„Probabil că numărul fumătorilor a scăzut datorită campaniilor împotriva tutunului şi îmbolnăvirilor“, afirmă Bogdan Păunescu, expert cercetare CPSS. „Plecarea din ţară a adulţilor tineri, care au reprezentat grosul fumă- torilor, campaniile antitutun, creşterea preţului la ţigări şi a grijei pentru sănătate sunt posibile explicaţii ale scă- derii numărului de fumători“, completează Magdalena Ciobanu, coordonatorul Centrului pentru renunţarea la fumat din cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“.

„La ţigară se află mai uşor unele lucruri din birou“

În cadrul campaniei au fost organizate şi opt focus grupuri în care au fost discutate diverse aspecte despre atitudinile asociate fumatului. Majoritatea persoanelor participante la studiu au afirmat că, de obicei, acasă se fumează doar în anumite spaţii, mai mult în bucătărie ori balcon. „Deşi se fumează numai în bucătărie, mirosul ajunge în toată casa, aşa că oricum se simte“, spune Ionela, una dintre participantele la focus grup. „Ţigara este un pretext pentru a întemeia o relaţie, pentru a te cunoaşte mai bine“, argumenteză Mihai motivul pentru care fumează la serviciu. Unii fumători au afirmat că „la ţigară se află mai uşor unele lucruri din birou. Când nu fumăm, aflăm noutăţile după două săptămâni, iar acum le aflu imediat“, completează Maricela.

Campania pentru combaterea efectelor consumului de tutun se derulează în perioada 15 octombrie-20 noiembrie 2007 şi include spoturi TV şi radio, samplinguri şi workshopuri locale în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Constanţ a, Timişoara şi Oradea.

DINCOLO DE LEGE Instituţii fără spaţii pentru fumători

Municipiul Bucureşti se află pe primul loc în respectarea legislaţiei în spaţiile publice închise. Astfel, din 102 instituţii verificate în cadrul studiului prezentat mai sus, 60,78% aveau spaţii delimitate pentru fumători, în timp ce în Iaşi, doar 20% din cele 125 de instituţii controlate respectă legea. În Timişoara, 23% dintre instituţii au spaţii delimitate pentru fumă- tori, iar în Constanţa, doar 21,26%.