Furnizorii de astfel de servicii spun că abia mai fac faţă solicitărilor şi că fondurile alocate de casele de asigurări de sănătate nu ajung.

Pacienţii cu afecţiuni oncologice, cei paralizaţi şi imobilizaţi la pat, vârstnicii cu afecţiuni cronice ori cei care au nevoie de ajutor după o intervenţie chirurgicală au dreptul la îngrijire la domiciliu plătită prin asigurările publice. Numărul solicită rilor pentru asistenţa la domiciliu a crescut considerabil în ultimii ani, iar furnizorii spun că abia mai fac faţă cererilor, fondurile alocate fiind insuficiente.

Pacienţii primesc tratamente şi li se pot face analize

Pentru a beneficia de astfel de servicii, familiile trebuie să depună un dosar la casele judeţene de asigurări, care să conţină, printre altele, o recomandare de la medicul specialist care a făcut externarea.

„În termen de două zile, în Bucureşti, familiile primesc un răspuns privind aprobarea ori respingerea dosarului“, a precizat Adina Geană, preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), în cadrul unei întâlniri între furnizorii de astfel de servicii, diverse fundaţii şi CASMB.

Pacienţii imobilizaţi la pat care apelează la furnizorii de îngrijiri la domiciliu au dreptul să primească tratamente (fie oral, fie prin injecţii ori perfuzii), să fie hrăniţi (chiar şi artificial, dacă este cazul), să li se monitorizeze pulsul, tensiunea arterială, temperatura, să li se cureţe plăgile, să li se schimbe pansamentele. În schimb, furnizorii nu sunt obligaţi să le asigure îngrijirea corporală, deoarece asistenţa la domiciliu prespune doar îngrijiri medicale, nu şi sociale.

Decontările pentru serviciile medicale sunt derizorii

Firmele care oferă îngrijiri la domiciliu spun că familiile solicită din ce în ce mai mult astfel de servicii, însă nu toţi pacienţii pot fi ajutaţi, deoarece fondurile sunt insuficiente. „Ni se decontează 1,1 lei pentru monitorizarea tensiunii arteriale, în condiţiile în care biletul de autobuz costă 1,2 lei. Preţurile sunt derizorii, având în vedere cât plătim pentru combustibil, pentru pansamente, pentru acele de seringă şi pentru alte materiale sanitare“, s-a revoltat Mariuca Ivan, directorul organizaţiei Crucea Alb-Galbenă, care oferă astfel de servicii.

Reprezentanţii furnizorilor de servicii medicale susţin că fondurile pentru asistenţa la domiciliu ar putea creşte dacă ar scădea numărul zilelor de spitalizare pentru bolnavi. „Am putea să facem economii la buget preluând pacienţii spitalelor“, a continuat Măriuca Ivan.

Statul acoperă 56 de zile de asistenţă pe an

Prin lege, pacienţii imobilizaţi la pat au dreptul la 56 de zile de îngrijire la domiciliu într-un an, mult prea puţin faţă de cât ar avea nevoie mulţi dintre ei. „Ne-am săturat să auzim pacienţi care ne imploră să nu-i lăsăm, dar fondurile sunt puţine şi nu putem face faţă. Dacă avem pacienţi care au nevoie de perfuzii şi de antibiotice, ce facem? Îi lăsăm să aştepte?“, a atras atenţia Măriuca Ivan.

Furnizorii susţin că încearcă să facă economie şi fac traseele astfel încât să poată ajunge la cât mai mulţi pacienţi într-o zi, dar, chiar şi aşa, banii de combustibil le consumă o mare parte din fonduri. Ei au propus Casei de Asigurări Bucureşti să posteze pe site o hartă a furnizorilor, astfel încât familiile să se orienteze către cei apropiaţi geografic de locuinţele lor.

Potrivit oficialilor CASMB, deciziile privind acordarea asistenţei la domiciliu se eliberează în funcţie de bugetul pus la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări. CASMB a primit pentru anul acesta 260.000 de lei, bani împărţiţi celor 11 furnizori cu care se află în contract.

„Pentru 2009, am cerut 400.000 de lei şi sperăm să ni se aprobe“, a declarat Adina Geană. În ţară, fondurile pentru furnizorii de servicii la domiciliu sunt considerabil mai mici.

UTIL

Ce trebuie să conţină dosarul pentru asigurări

Cei care vor să beneficieze de asistenţă medicală la domiciliu plătită prin asigurări trebuie să depună un dosar la casa de asigurări unde îşi plătesc contribuţia. Dosarul trebuie să cuprindă următoarele acte: - recomandare medicală eliberată de un medic din spital sau din ambulatoriu; - un document care atestă calitatea de asigurat; - copie după buletin; - declaraţia pe propria răspundere că afecţiunea nu a apărut în urma unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau în urma unui accident sportiv.