Turbulenţele financiare externe se fac simţite şi în buzunarele românilor. Efectele sunt resimţite cel mai acut de agenţii imobiliari, brokerii de credite şi dealerii auto.

Peste 150.000 de salariaţi din România s-au trezit peste noapte cu venituri mai mici din cauza crizei financiare externe, care a redus cererea populaţiei şi activitatea companiilor. Meseriile pe care turbulenţele financiare le-au ars cel mai rău la buzunare sunt cele care depind în mod direct de comisioanele încasate din vânzări, adică cea de agent imobiliar, cea de broker de credite şi cea de dealer auto.

Pentru o mare parte dintre agenţii care vând case veniturile au scăzut de până la trei ori. Dintre cei aproximativ 50.000 de agenţi imobiliari care lucrează în România, o mare parte se gândeşte serios să renunţe la meserie şi să se mute în alt domeniu.

20% dintre salariaţi, cu buzunarele mai goale Ceva mai bine stau brokerii de credite şi vânzătorii de maşini. În prezent, peste 2.000 de brokeri de credite intermediază aproximativ 3% din totalul creditelor acordate de băncile noastre. În cel mai bun caz, ei reuşesc să obţină venituri cu 35% mai mici decât cele cu care sunt obişnuiţi.   Aceştia sunt urmaţi de angajaţii din siderurgie, care au mai puţin de lucru din cauza reducerii producţiei în alte industrii. O parte din cei circa 20.000 de salariaţi ai companiilor din domeniu sunt trimişi acasă temporar, urmând să primească salarii cu 25% mai mici.   Pe locul cinci în clasamentul categoriilor de salariaţi pe care criza i-a făcut mai săraci se află cei din sectorul subansamblelor auto, grav afectat de scăderea vânzărilor de autoturisme atât la noi, cât şi pe pieţele externe. De exemplu, pentru perioadele de pauză în activitatea uzinei Dacia de la Piteşti, muncitorii primesc un salariu cu 15% mai mic.

Dacă la aceste categorii profesionale mai adăugăm şi domeniile din care oamenii îşi pierd slujbele, putem spune că 20% dintre cei aproximativ 5 milioane de salariaţi din România au motive serioase să se îngrijoreze în privinţa veniturilor şi a viitorului lor. Este vorba despre muncitorii în construcţii, textile, transportul de mărfuri, agricultură etc. Neavând de lucru, patronii vor trebui să decidă dacă îi păstrează în şomaj tehnic sau sunt nevoiţi să-i dea afară.

EPOCA DE AUR A APUS

Criza fură pâinea vânzătorilor de maşini

Dealerii auto sunt şi ei afectaţi, alături de furnizorii de componente, de scăderea vânzărilor de autoturisme. Constantin este un agent de vânzări, reprezentant al unei mărci puternice pe piaţa autohtonă. Cu toate că spune că a avut o lună destul de bună, el se aşteaptă ca veniturile să i se diminueze cu 35%-40%.

Constantin este plătit cu un salariu fix, la care se adaugă un comision în funcţie de numărul de automobile comercializate. „Luna trecută am vândut 32 de autoturisme. Veniturile nu mi-au fost foarte tare afectate, deoarece am avut realizări destul de bune. Probabil următorul salariu va fi afectat. Luna aceasta mă aştept să vând mai puţine maşini şi, în consecinţă, să iau un salariu diminuat cu aproximativ 35%-40%“, ne-a declarat el.

Dealerul auto spune că situaţia actuală este cauzată în special de noile norme BNR, care îngreunează accesul populaţiei la credite, la care se adaugă panica creată de presă referitor la credite şi la instituţiile de credit.   Reducerea producţiei de maşini, cauzată de scăderea vânzărilor, a afectat şi furnizorii de componente auto. Vasile este inginer la o firmă care scoate pe piaţă componente de securitate pentru mari producători auto. Începând cu luna trecută, nu i se mai plătesc orele suplimentare. Astfel, din peste 2.000 de lei, cât ajungea să câştige lunar, ia acum un salariu net de numai circa 1.500 de lei. (Adrian Popa)

Constantin, agent de vânzări auto: " Restricţionarea creditelor de către bănci la îndemnul BNR şi introducerea fricii de către presă vizavi de credite şi bănci au determinat vânzarea unui număr mai mic de autoturisme. " AGENT IMOBILIAR LA 24 DE ANI

Salariul mai acoperă doar ratele la bancă

Dacă până acum îşi permiteau să facă investiţii şi să-şi petreacă weekendurile la munte fără griji, în ultimele luni agenţii imobiliari abia reuşesc să-şi achite creditele din salariile fixe pe care le primesc. Comisioanele de mii de euro au rămas doar o amintire, astfel că foarte mulţi intenţionează să se reprofileze. Anca Ştefănoiu are 24 de ani şi lucrează ca agent imobiliar din 2004. Meseria a cucerit-o mai ales în 2005-2006, când se câştigau foarte mulţi bani.

„Încheiam în jur de zece tranzacţii pe lună, majoritatea cu apartamente vechi. Atunci câştigam, lunar, de la 3.000 de euro în sus. Mi-am luat şi casă (o garsonieră de 51 mp - n.r.), şi maşină, era frumos“, povesteşte Anca Ştefănoiu. Lucrurile au început să se schimbe anul trecut, iar momentul critic a venit în urmă cu aproximativ şase luni, când numărul tranzacţiilor s-a apropiat de zero. „Nu mai vindeam nimic. Am decis să mă mut la departamentul de închirieri, dar nici aici nu e foarte bine. Clienţii sunt puţini şi pretenţioşi, iar câştigurile sunt mult mai mici“, spune Anca. Salariul pe care-l ia acum nu depăşeşte 1.000 de euro şi se duce aproape integral pe ratele de la bancă, iar tânăra se gândeşte serios să se reprofileze. (Teodora Trandafir)

VÂNZĂRI BLOCATE

Agenţiile mici, cu un picior în groapă   Micii întreprinzători nu au nicio şansă de supravieţuire în noua piaţă imobiliară, răvăşită de criză după ani de supraîncălzire silită. Sute de agenţii şi-au închis deja porţile, în timp ce altele abia mai funcţionează cu obloanele trase pe jumătate. „De câteva luni am intrat în hibernare. Adică trăim din ce am strâns în trecut, că de câştigat - nicio şansă, cel puţin în perioada imediat următoare“, spune Robert Dobrescu, directorul agenţiei Nobila Casă Răsăriteană. Este o firmă de familie, în care profitul este împărţit în mod egal între cei trei parteneri, care sunt şi singurii angajaţi. Robert Dobrescu lucrează în branşă din 1993 şi spune că au mai fost momente dificile, dar niciodată ca acum. „Cea mai bună perioadă a fost 2006-2007, când încheiam în jur de patru tranzacţii pe lună, care reprezentau un comision de 12.000-15.000 de lei. Acum nu mai încheiem niciuna“, menţionează Dobrescu. De când telefoanele sună foarte rar, şi costurile s-au redus. Cu toate acestea, bărbatul de 36 de ani nu vrea să renunţe la micul business şi speră ca fiul său, care are doi ani şi jumătate, să o apuce pe acelaşi drum, pentru că, spune el, blocajul nu este nici acum total. „Pot avea succes şi acum ofertele de dumping - ale celor care trebuie să vândă, pentru că s-au finalizat apartamentele noi şi nu au cum să le plătească. Asta pentru că, deşi este blocaj, românul este un mare amator de chilipiruri“, explică bărbatul. (Teodora Trandafir)

CU SALARII LA JUMĂTATE

Brokeri de credite suspendate sau respinse

Veniturile brokerilor de credite au scăzut drastic. Pentru majoritatea dintre ei, pierderile sunt de 35%-40% din salariu. În ultimele luni, Marius Hopincă, sales manager la firma de brokeraj DBSol, a fost nevoit să renunţe la majoritatea planurilor pe care şi le făcuse atât pentru acest final de an, cât şi pentru anul viitor.

„În august câştigam un salariu de 3.500-4.500 lei, iar acum am undeva între 2.000 şi 2.500 lei“, ne-a spus el. Principala cauză a fost implementarea normelor BNR, fapt care a forţat băncile să ridice şi dobânzile pentru creditele de nevoi personale de la 9%-16% la 18%-26%.

Comisionul face salariul

Venitul lunar al unui broker este constituit în general din 75% comisioane din contracte, 5% din venitul de atingere a obiectivelor, restul de 20% fiind salariul propriu-zis. „După cum se ştie, noi lucrăm pe un salariu fix plus comisioanele pe care le luăm în funcţie de credit. În august, din 30 de dosare trimise către bănci pentru aprobare, 25 primeau creditul, acum din 10-12 dosare de abia se acceptă 5-6“, a afirmat brokerul. Cu toate acestea, afluxul de clienţi este ceva mai mare acum, în noiembrie, faţă de august. „Lunile de vară sunt de obicei cele de vârf pentru contractele de credit, mai ales că înainte de criză un împrumut avea o valoare medie de 14.000-15.000 de euro, la un grad de îndatorare de 50%-65%. Acum nu se poate obţine un credit mai mare de 8.000-12.000 de euro la un grad de îndatorare de 35%-45%“, ne-a mai spus Marius Hopincă.

Cu aproape jumătate din salariu pierdut din cauza crizei economice, brokerul a trebuit să renunţe şi la majoritatea planurilor. „Aveam de gând să-mi fac Revelionul în străinătate. Din păcate, acum îl voi petrece acasă, pentru că nu mai am banii necesari. Înainte îmi permiteam să ies din ţară de trei ori pe an, dar cred că la anul voi avea noroc dacă voi ieşi o singură dată. A trebuit să renunţ la a-mi cumpăra mai multe electrocasnice, voiam să-mi cumpăr şi un telefon, mi-am luat gândul. Aceeaşi reţinere o am şi pentru o nouă cameră video“, ne-a mai declarat sales managerul. (Paul Barbu)

DOMENII PERICULOASE

Mai bine cu venituri mici decât fără serviciu

Obişnuiţi să negocieze de pe poziţii de forţă cu angajatorii în căutare de forţă de muncă, salariaţii români sunt puşi în prezent în situaţia de a ţine cu dinţii de locul de muncă. Aceasta în condiţiile în care din ce în ce mai multe companii din toată ţara anunţă disponibilizări din cauza reducerii sau a dispariţiei comenzilor.

Spre deosebire de cei pentru care criza financiară a însemnat tăierea veniturilor, angajaţii în transporturi, industria de textile, industria de componente auto sau în oţelării riscă să-şi piardă jobul.   Şomaj tehnic sau definitiv

Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, a estimat recent că circa 29.000 de angajaţi români vor fi trimişi în şomaj până în luna martie 2009, cea mai mare parte dintre ei provenind din industriile textilă, metalurgică şi auto.

În ultimul an, numărul salariaţilor din textile s-a redus cu aproximativ 50.000, potrivit Mariei Grapini, preşedintele patronatului FEPAIUS. Ea spune că, până în ianuarie-februarie anul viitor, încă 20% dintre cei circa 320.000 de salariaţi din textile vor rămâne fără locuri de muncă, după ce se vor încheia contractele aflate în derulare. „Patronii care văd că au perspective aleg să-şi trimită oamenii în şomaj tehnic. Dacă nu au şanse, recurg la disponibilizări“, explică Maria Grapini.

Şoferii TIR-urilor care transportă marfa de la o firmă la alta au şi ei de suferit din cauza scăderii activităţii în industrie. Reprezentanţ ii transportatorilor estimează că până la 10% dintre aceştia riscă să-şi piardă serviciul în perioada următoare. Potrivit lui Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Transportatorilor Rutieri mărfurile sunt transportate în România de circa 500.000 de şoferi.

La uzinele ArcelorMittal, circa 2.800 de salariaţi din Galaţi şi 450 din Iaşi sunt trimişi în concediu forţat, urmând să fie plătiţi fie mai puţin, fie fără bonuri de masă.