Retrocedarea pădurilor a dus la tăieri masive în ultimii ani, mai ales ale lemnului calitativ. Costurile de replantare se ridică la 5 miliarde de euro.
În maximum 10 ani, România va rămâne fără lemn de calitate superioară din pădurile exploatabile, aproximativ un milion de hectare, din cauza defrişărilor masive. Motivul principal al tăierilor masive este exportul de lemn pentru mobilă, cel mai vânat fiind furnirul. Încă din 1993-1994, când au început retrocedările, peste 350.000 de hectare de pădure au fost defrişate complet şi alte 500.000 brăcuite (defrişate parţial - în care nu au mai rămas decât tufişurile).
Pentru a lua de la zero şi a reface o astfel de pădure este nevoie de o perioadă cuprinsă între 60 şi 140 de ani. „Pentru a ajunge la maturitate, o pădure de foioase (plop, salcie, salcâm) are nevoie de 40-60 de ani, una de răşinoase necesită o perioadă de 100-120 de ani, iar cel mai mult îi trebuie uneia de stejar, aproximativ 140 de ani“, ne-a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP).
Reîmpădurirea ne costă miliarde de euro Costurile implicate în acest proces sunt monstruos de mari, astfel că pentru plantarea unui hectar de pădure este nevoie de 20.000 de lei pe hectar, după care mai urmează alte câte 10.000 de lei/ha/an, timp de 5-6 ani, pentru întreţinerea pădurii. „După perioada de întreţinere urmează cea de curăţire şi rărire a copacilor, care trebuie făcută până la 40 de ani, costurile anuale fiind tot de circa 10.000 lei/ha“, ne-a mai spus Stoicescu. Procesul este unul îndelungat, astfel că, până la maturitatea pădurii, aceasta trebuie supervizată, adică un timp cuprins între 20 şi 100 de ani. Dacă ar fi să replantăm, în 2009, cele 850.000 de hectare, ne-ar costa peste 17 miliarde de lei (aproximativ 5 miliarde de euro). „Acesta este un proces care necesită supravegherea a trei generaţii de ingineri pentru a fi dus la capăt“, ne-a spus Gheorghe Gavrilescu, preşedintele Societăţii „Progresul Silvic“. Potrivit acestuia, o persoană fizică ce deţine un hectar de pădure ar trebui, conform legii, să exploateze anual decât trei metri cubi de lemn. Din fondul forestier de 6,4 milioane hectare, 2,6 milioane aparţin domeniului privat. „La noi vin foarte mulţi străini, cum sunt austriecii sau finlandezii, cumpără păduri, le defrişează şi apoi pleacă“, ne-a mai spus preşedintele FAP. Anual, în România se taie peste 18,6 milioane de metri cubi de lemn, astfel că din 1993 s-au defrişat peste 250 de milioane de metri cubi de lemn.
Recomandările noastre
