Aceasta este una dintre prevederile noului Cod Penal care a fost redactat de specialiştii Ministerului Justiţiei şi ar putea intra în vigoare anul viitor.
Părinţii care le interzic copiilor să meargă la şcoală se vor alege cu dosare penale, la fel ca şi minorii care comit infracţiuni la 13 ani. Acestea sunt doar două dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Penal care a fost redactat de specialiştii reuniţi la Ministerul Justiţiei şi ar putea intra în vigoare anul viitor. Concret, proiectul de act normativ incriminează „împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu“, legiuitorii motivând această măsură prin faptul că, în România, a crescut alarmant numărul copiilor care abandonează şcoala la o vârstă fragedă. Drept urmare, „părintele care, în mod abuziv, îşi retrage copilul minor de la studii sau îl împiedică să meargă la şcoală, deşi ar fi avut toate condiţiile să studieze, va fi pedepsit penal“, se arată în noua lege.
Excepţie fac părinţii ai căror copii nu pot studia din cauza situaţiei materiale precare, „caz în care statul trebuie să intervină prin alte mijloace“.
O altă modificare importantă adusă vechiului Cod Penal vizează vârsta de la care sunt pedepsiţi minorii care comit infracţiuni, aceasta fiind redusă de la 14 ani acum, la doar 13 ani. Pe de altă parte, infracţiunile electorale au fost şi ele regrupate într-un titlu distinct al noului Cod Penal, unele dintre incriminări fiind „restructurate“. Spre exemplu, sancţiunile în cazul infracţiunii de violare a confidenţialităţii votului vor fi diferenţiate în funcţie de autorul infracţiunii, un membru al biroului secţiei de votare fiind pedepsit mai aspru decât un alegător care face asta. Noua lege, criticată de cei care ar trebui s-o aplice
Noul Cod Penal, ca şi noul Cod de Procedură Penală ar putea intra în vigoare anul viitor. Odată cu ele, ar putea fi adoptat noul Codul Civil, dar şi cel de Procedură Civilă. În timp ce ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, se laudă cu finalizarea, în doar doi ani, a celor patru proiecte de acte normative, reacţiile magistraţilor care, pe viitor, ar putea fi nevoiţi să le aplice îl contrazic.
Astfel, judecătoarea Sorina Siserman - care, în calitate de preşedinte al Tribunalului Cluj, a participat la o dezbatere pe marginea noilor legi - susţine că noul Cod de Procedură Penală este rupt de realităţile româneşti. „În dimineaţa dezbaterilor, organizatorii au apărut cu o altă variantă, multiplicată în patru exemplare, astfel încât a fost imposibil ca participanţii să contribuie la discuţii în cunoştinţă de cauză. (…) Am avut senzaţia că acest proiect, rupt de realităţile româneşti, urmează a ne fi băgat pe gât“, a precizat magistratul. (A contribuit Mihai Şoica)
OPONENŢI INTERESAŢI Unii dintre cei mai vehemenţi contestatari ai celor patru coduri sunt şi avocaţii Baroului Bucureşti. Aceştia consideră că modificările aduse Codului Penal încalcă dreptul la apărare. În plus, apărătorii nu sunt de acord cu unele articole prin care se introduc infracţiuni ce-i vizează direct. Unul dintre acestea este articolul 266, potrivit căruia încercarea de intimidare a judecă torului prin declaraţii publice defăimă toare, date de avocaţi, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an.
Recomandările noastre
