Preşedintele Rusiei ne avertizează să nu ne aşteptăm la o îmbunătăţire a relaţiilor ruso-americane sub viitorul preşedinte Obama.

În ziua în care Barack Obama îşi rostea discursul victoriei, Dimitri Medvedev ţinea o cuvântare, mult-amânată, despre starea naţiunii. Alegerea momentului rămâne un mister: spera oare că va deturna ochii lumii de la ce se întâmpla în America? Sau, anunţând ampalsarea unor rachete cu rază scurtă de acţiune în enclava Kaliningrad, spera că va dobândi un ascendent asupra preşedintelui nou-ales?

Enclava este separată geografic de Rusia de cele trei ţări baltice care şi-au redobândit independenţa în 1991. La sud, Kaliningradul (de fapt, nordul fostei provincii germane Prusia Orientală, încorporată în Uniunea Sovietică după al doilea război mondial) se învecinează cu Polonia. Adică tocmai ţara care va găzdui rachetele interceptoare ale  scutului anti balistic american.

Ameninţarea Rusiei nu îl va convinge pe viitorul preşedinte american şi nici guvernul polonez să renunţe la scut. Din contra, din acest moment nu mai pot da înapoi chiar dacă ar fi dorit să o facă, decât cu riscul de a crea un precedent periculos.

Oricum, poate mai importante decât rachetele puse pe tapet sunt planurile de modernizare ale forţelor militare ale Rusiei. Organizatoric, este vorba de îmbunătăţirea drastică a stării de pregătire de luptă a trupelor şi de o reorientare a armatei (inspirată de războiul din Georgia) spre forţe de reacţie rapidă, mai mici şi mai mobile. Din punct de vedere al dotării se preconizează modernizarea avioanelor de luptă, tancurilor şi a rachetelor balistice; dar şi construcţia a aproape 1000 de submarine noi, capabile să lanseze asemenea rachete. Totul bazat probabil pe iluzia că venitul din exporturile de petrol vor rămâne la nivelul ademenitor din ultimii ani.

Rusia are de recuparat teren în domeniul dotării, neglijate în deceniul trecut din cauza convulsiilor economice.

Recentul incident produs la testarea unui nou submarin, soldat cu asfixierea a trei marinari şi 17 civili, e semnificativ.

Conjugat cu alte accidente pe submarine din ultimii ani, el confirmă existenţa unor probleme de corupţie, indisciplină sau deprofesionalizare care persistă sau s-au accentuat în ciuda zăngănitului de arme care vine dinspre Kremlin.

Dl Medvedev a folosit acelaşi limbaj aspru la adresa SUA ca şi dl Putin cu referire la criza financiară şi la conflictul din Georgia. Altfel a adoptat poziţii mai liberale. A vorbit despre corupţia generată de birocraţia apăsătoare, ca şi amestecul statului în sfera afacerilor. A spus că birocraţia clădită pe lipsa de încredere şi pe dorinţa de a controla totul ar inhiba presa, mediul de afaceri şi chiar şi opţiunile politice. Dl Medvedev se avântă aici într-un teritoriu neexplorat de predecesorul său, dar fără perspective de a schimba mare lucru. Rusia are un parlament în care partidul de guvernământ, grupat în jurul lui Vladimir Putin, deţine 71% din mandate, iar comuniştii - cu 14% din mandate - reprezintă principalul partid de opoziţie. Suntem departe de democraţie şi pluralism politic.

În schimb dl Medvedev ar vrea ca parlamentarii să fie aleşi pe cinci ani în loc de patru iar preşedintele ţării să beneficieze de un mandat şi mai lung - de şase ani. în interesul continuităţii, adică al său, sau al dlui Putin pentru care se spune că ar încălzi scaunul. Coincidenţa în timp şi contrastul în conţinut cu discursul lui Barack Obama sunt edificatoare.