Revista presei.

Cotidianul

Nadia Comăneci a pus pe jar Securitatea pentru o îngheţată Geza Pozsar povesteşte din culisele perioadei de aur a gimnasticii româneşti, de la antrenamentele sub teroare până la partidele de vânătoare cu Bela Karoly.

Secrete bine tăinuite timp de 30 de ani din viaţa lotului olimpic feminin de gimnastică al României încep să iasă la iveală. Prima care a avut curajul să deschidă „cufărul” cu amintiri a fost campioana mondială de la Fort Worth, Emilia Eberle. Geza Poszar, coregraf în acea perioadă la lot, a decis că a venit momentul să spună şi el lucrurilor pe nume. Fost balerin şi actualmente patron al unei academii de gimnastică în Sacramento care-i poartă numele, Geza Poszar îl cunoaşte poate cel mai bine pe Bela Karoly. „Trudi (n.r. - Emilia Eberle) este altă persoană de când a vorbit. Libertatea

Topul chiriilor de lux din Bucureşti

Deşi ne aflam în plină cri­ză pe piaţa imobiliară, preţurile la  chiriile de lux din Bucureşti se men­­ţin la un nivel exor­bi­tant.

Bulevardul Magheru se a­flă pe primul loc în topul ce­­lor mai scumpe zone din Ca­­pitală. Potrivit site-ului Re­a­lităţii TV, un metru pă­­trat ajunge în această zo­­nă şi la 1.500 de euro pe an.

În zona Primăverii, chiria pen­tru o casă variază între 4.000 şi 10.000 de euro pe lună, în func­ţie de câţi metri are spa­ţiul. Această zonă este con­siderată una dintre ce­le mai elegante din Bu­cu­reşti.

Băneasa este o zonă cu vile şi spaţii foar­te mari. Cele mai mul­te ansambluri re­zidenţiale din această zonă sunt do­ta­te cu pis­ci­ne, saună, sau te­ren de te­nis. Chiria pentru vilele de aici este între 2.000 şi 7.000 de euro pe lună.

Gazeta Sporturilor

"Nu pot face minuni!" Noul "principal" al Stelei spune că nu poate schimba faţa echipei de pe o zi pe alta şi că principalul obiectiv e să adune puncte, nu să joace spectaculos

La fix două săptămîni din momentul în care a fost instalat ca antrenor principal în Ghencea, Dorinel Munteanu a vorbit aseară, în emisiunea Zona Verde, de la GSP TV, despre ce a găsit în Ghencea, dar şi despre proiectele sale.

Primul lucru pe care a ţinut să-l spună? "Nu pot face minuni de la o zi la alta, am nevoie de timp. Sînt de 14-15 zile aici, trebuie răbdare. De asemenea, nu pot să-i asigur pe suporteri că vom face spectacol la meciul următor, cel cu Poli Timişoara. De ce? Pentru că acum mă interesează să luăm punctele. Probabil că, după o vreme, vom avea timp şi de spectacol", a spus Dorinel.

Ziua

Somerii "Guvernul Romaniei" Educarea unei noi generatii de functionari publici, in spirit european, s-a dovedit o cacealma pentru care statul a tocat sase milioane de euro. Cand tinerii superspecialisti au devenit apti sa preia fraiele managementului public, guvernantii s-au razgandit si i-au declarat indezirabili.

Anul electoral 2008, declarat de autoritatile zilei anul profesionalizarii in administratia publica, este in fapt al treilea an de la intoarcerea primilor beneficiari ai proiectului Bursa Speciala ,,Guvernul Romaniei" (BSGR) - produsul de excelenta contopista al guvernarii Nastase - in care nu s-a intamplat nimic. Pentru ca din cei peste 130 de tineri care s-au crezut generatia schimbarii niciunul nu are vreo sansa sa ia locul vreunui manager public de moda veche.

Cancan

Urmasul Ceausestilor da Romania in judecata

Valentin Ceausescu si cumnatul sau, Mircea Opran, sotul Zoiei Ceausescu, decid astazi de cate ori vor da statul roman in judecata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

"Acolo sigur vom castiga, pentru ca dreptatea este de partea noastra", a afirmat Opran. Cei doi au in vedere sa intenteze procese la Strasbourg atat pentru bunurile confiscate de stat, cat si pentru deshumarea cuplului Nicolae si Elena Ceausescu. Muzeul National de Arta al Romaniei (MNAR), custodele operelor de arta confiscate de la familia Ceausescu, a refuzat sa returneze urmasilor aceste bunuri, desi exista o hotarare judecatoreasca definitiva. Muzeul a facut cerere de suspendare, care va fi judecata astazi in instanta. "Muzeul era doar custode, nu proprietar. Cu ce drept nu se supune instantei? Vedem acum ce se intampla la tribunal. Daca le aproba cererea (de suspendare - n.r.), imediat ne pregatim pentru proces la forurile europene.

Adevărul

Românii, dependenţi de telenovele

Aceste seriale bat recorduri de audienţă, iar succesul lor se bazează pe nevoia de poveşti, care să nu le pună însă oamenilor mintea prea tare la contribuţie. Deşi se numără printre cele mai controversate programe TV, teleno­velele sunt iubite şi vizionate de români pentru că le dau posibilitatea de a trăi vieţile altora.

Au fost inventate în America Latină în anii ’50. Primele au fost produse în Brazilia, Cuba şi Mexic, apoi au fost exportate în China, Rusia, Statele Unite şi, ulterior, în Europa de Est. Unele urmează reţeta – povestea unei fete sărace care se îndrăgosteşte de un bărbat dintr-o familie bogată, aventuri ale liceenilor sau ale unor tineri muzicieni -, altele inovează, temele fiind însă aceleaşi - dragoste, trădare, gelozie, suferinţă.

Gândul 3,5 miliarde de euro nu mai vin în România

Sindicatele din Spania şi Italia, unde lucrează două milioane de români, estimează că 500.000 dintre ei se vor reîntoarce acasă în 2009. Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari România, a declarat că, anul viitor, sumele trimise acasă de „stranieri” vor scădea cu 50% faţă de acest an, ajungând la 3,5 miliarde de euro.

Constructorii români încep să se întoarcă acasă. Ştefan Ivaşcu, zis Ştefan al lui Pâtâcă, a părăsit Spania în a doua jumătate a anului. La fel au făcut mulţi dintre vecinii lui din Moisei, o comună la 7 km de Borşa. Ivaşcu a abandonat în Spania două vile, una de 180.000 de euro şi una de 213.000 de euro, făcute cu împrumuturi bancare. Dar, decât să mai plătească rate de 2.000 de euro pe lună, a preferat să piardă avansul de câteva zeci de mii de euro. Ca el sunt mulţi şi o să fie şi mai mulţi. Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat că sindicatele din Italia şi Spania estimează că în 2009 se vor reîntoarce acasă 500.000 de români.

România Liberă Pariul cu agricultura

Ca intindere a terenurilor agricole si pasunilor, Romania face parte din aceeasi categorie cu Marea Britanie, nordul si vestul Frantei (cu provincia Bretania – numarul 1 in Europa in privinta specializarii in productia de alimente), regiuni intinse din Germania, Belgia, Spania, Italia sau Olanda.

Altfel spus, Romania detine 6 procente din suprafata agricola a Uniunii Europene. Cu toate acestea, pe piata romaneasca diferenta dintre importurile si exporturile de alimente este de circa 2 miliarde de euro anual, in defavoarea produselor romanesti. In plus, desi aproape jumatate dintre cetatenii romani (45,1%) traiesc la tara, reprezentand o treime din populatia activa a Romaniei, agricultura contribuie cu circa 7-6 procente  anual la produsul intern brut (anul trecut, pe fondul cresterii industriei, 6,68%). De ce stau lucrurile atat de prost?