Procurorul Mircea Borş de la Parchetul Tribunalului Iaşi şi-a "turnat" la Securitate foştii vecini din comuna Laza, care lucrau la Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP).

Aşa susţin membrii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) care cer Tribunalului Bucureşti să constate calitatea magistratului de „colaborator al Securităţii“. Procesul va începe pe 24 noiembrie.

Borş, care, potrivit declaraţiei de avere, este şi profesor la universităţile „Al.I. Cuza“ şi „Petre Andrei“ din Iaşi, a fost verificat de CNSAS în urma unei solicitări făcute, în februarie anul acesta, de Sorin Ilieşiu, vicepreşedinte al Alianţei Civice. Nume conspirativ: „Rebeca“

Concret, CNSAS a stabilit că Mircea Borş a semnat un angajament cu Securitatea pe 15 iulie 1985, preluând numele conspirativ „Rebeca“. „A fost folosit în calitate de colaborator timp de patru ani (1985-1989), încetarea colaborării fiind determinată de intrarea celui în cauză «în rândul membrilor de partid»“, arată Consiliul în acţiunea aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti.

În esenţă, CNSAS a stabilit că procurorul Borş îşi „turna“ la Securitate vecinii din comuna Laza, pe listă regăsindu-se şi cei nemulţumiţi de retribuţiile pe care le primeau de la CAP.   „Într-o notă informativă datată 15 iulie 1985 - momentul la care Mircea Borş a fost recrutat de către Securitate - apar informaţii despre nemulţumirile unor cooperatişti care nu au primit retribuţie în bani de la CAP şi nu au cu ce să-şi acopere cheltuielile pentru întreţinerea familiei sau a copiilor în şcoli“, precizează CNSAS.

Membrii Consiliului au descoperit şi o „notă de analiză“ completată de ofiţerul de informaţii pe 11 august 1986 în care se arăta că, în acel an, Borş a furnizat Securităţii informaţii „despre aspecte şi stări de spirit de la Şcoala Generală Laza, de la IAS Laza şi de la CAP Laza“. „Informaţiile furnizate au avut valoare operativă, avându-se în vedere cunoaşterea activităţilor la un moment dat (...) şi cunoscându-se din timp intenţii ale cetăţenilor.

Informatorul a fost punctual şi sincer în furnizarea informaţiilor. (...) Faţă de activitatea desfăşurată, informatorul «Rebeca» este util muncii de securitate“, conchide, potrivit CNSAS, ofiţerul de informaţii, de fapt, omul de legătură al „turnătorului Rebeca“.

Contactat de EVZ, Mircea Borş a refuzat să comenteze concluziile CNSAS. „Nu-mi irosesc timpul de la serviciu ca să vorbesc cu presa. Nu pot să vă spun nimic acum“, a conchis Borş. (A contribuit Maria Craus) PLÅNGERI CONFIRMATE

Alţi cinci magistraţi în faţa instanţei   Sorin Ilieşiu a cerut verificarea lui Borş în perioada în care CNSAS era la un pas de a fi desfiinţat, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale. Vicepreşedintele Alianţei Civice a solicitat atunci verificări care vizau şi alţi magistraţi: judecătorul Florian Murg, de la Curtea de Apel Oradea, procurorul Viorica Drexler, de la CSM, procurorul Ioan Haiduc, de la Parchetul Timiş, judecătorul Petru Ciubotariu, de la Curtea de Apel Iaşi, magistratul Marius Cosma, de la Curtea de Apel Braşov. Pentru toţi aceştia, CNSAS a sesizat Tribunalul Bucureşti, solicitând constatarea calităţii de „colaborator al Securităţii“. Judecătorul Florian Murg a primit deja verdict de colaborare cu Securitatea, prin sentinţa Tribunalului, celelalte procese fiind în curs. CITIŢI ŞI:

Un dosar privind crimele Securităţii a fost închis

Securitatea refuză să iasă la pensie

“A fi colaborat cu Securitatea înseamnă a fi lucrat cu Diavolul”