Guvernul nu are o strategie coerentă de luptă împotriva turbulenţelor financiare şi se bazează pe încheierea de acorduri şi înfiinţarea de comisii. România nu are o strategie de luptă împotriva crizei financiare externe, nici măcar acum, când şi oficialii Comisiei Naţionale de Prognoză au recunoscut că pericolul ne bate la uşă. Singurele arme ale autorităţilor noastre se reduc la comitete înfiinţate şi la acorduri şi memorandumuri semnate. Iar puţinele măsuri concrete au fost luate doar din obligaţia de a transpune în România deciziile luate la nivel european.

Analistul economic Ilie Şerbănescu este de părere că nu vom vedea în curând din partea guvernului un plan anticriză „din motive electorale“. „Totul e pierdut. Trebuie să vină criza serios ca să- i pună pe gânduri“, adaugă el.

Însă, fără să însemne în mod necesar că turbulenţele din afară ne afectează deja, o strategie anticriză ar da un semnal de încredere cetăţenilor şi ar da autorităţilor posibilitatea să prevină efectele, nu să acţioneze pompieristic, în cazul în care am resimţi puternic în anumite sectoare impactul crizei. Cu toate că EVZ a solicitat un punct de vedere, până la închiderea ediţiei reprezentanţii guvernului nu au dat niciun răspuns.

Avem un Comitet de Stabilitate Financiară Atât Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), cât şi Banca Naţională (BNR) „se laudă“ cu majorarea plafonului de garantare a depozitelor populaţiei de la 20.000 la 50.000 de euro. Însă decizia nu ar fi fost luată dacă nu ar fi fost convenită între miniştrii de finanţe din statele membre.

Cel mai în măsură să elaboreze planuri de protecţie şi măsuri de luptă împotriva crizei pare să fie Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară, înfiinţat printr-un acord semnat pe 31 iulie 2007 de MEF, BNR, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Comitetul este compus din şefii acestor instituţii şi are ca atribuţii principale „promovarea unui schimb permanent şi eficient de informaţii între autorităţile responsabile cu reglementarea şi supravegherea diferitelor sectoare ale sistemului financiar şi MEF, precum şi evaluarea, prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de criză financiară şi a pieţei în ansamblu“, ne-au spus reprezentanţii băncii centrale.

Potrivit acestora, BNR a mai semnat de-a lungul timpului nouă acorduri de colaborare în domeniul supravegherii prudenţiale cu alte autorităţi străine similare.

Sugestii pentru plan Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe, consideră că orice guvern responsabil ar face o astfel de strategie, „chiar dacă avem alegeri şi vom avea un alt executiv din 2009“. El spune că există preocupări în acest sens şi propune un set de măsuri. În opinia sa, măsurile ce ţin de mixul de politică macroeconomică trebuie să pornească de la ţinte realiste, cum ar fi o creştere economică de 4% pentru 2009 în loc de 6%, cât estimează CNP. În plus, trebuie „să conturăm execuţii bugetare prudente“, să prevenim abuzurile de poziţie dominantă pe piaţă şi să avem în vedere şi măsuri de intervenţie, de ajustare a unor parametri în caz, că mediul internaţional şi intern se deteriorează.

Potrivit lui Dăianu, fondurile europene capătă o importanţă mai mare în noul context, deoarece vizează infrastructura şi producţia, spre deosebire de cheltuielile publice orientate spre consum.

Însă şi fondurile europene devin mai greu de accesat din cauza înăspririi condiţiilor de creditare. Ovidiu Silaghi, ministrul pentru IMM-uri, a declarat, ieri, citat de Mediafax, că turbulenţele de pe pieţele externe periclitează deja absorbţia fondurilor europene de către IMM, care obţin mai greu credite de la bănci pentru contribuţia proprie.

Profesorul de economie propune interzicerea în această perioadă a vânzărilor speculative valutare, care urmăresc deprecierea leului. Astăzi se întâlnesc la Bruxelles şefii de stat şi premierii ţărilor membre. Reuniunea are ca scop aprofundarea discuţiilor pe tema depăşirii actualei crize.

Daniel Dăianu, profesor de economie: " Noi trebuie să ne gândim la o strategie pe termen mediu şi lung care să aibă în vedere noile reglementări, prezenţa capitalului de stat în anumite sectoare, poziţii dominante pe piaţă. Să nu fim naivi şi să ne trezim că nu avem cum să ne descurcă m într-o lume nouă. "  ATITUDINE

Oamenii de afaceri propun soluţii Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) cere autorităţilor elaborarea unui plan de urgenţă menit să salveze România de încetinirea economică. Conducerea AOAR a trimis, în acest sens, parlamentului şi guvernului o scrisoare deschisă ce conţine un set de măsuri speciale. Astfel, oamenii de afaceri propun dublarea lucrărilor de infrastructură rutieră în următoarea perioadă, precum şi reducerea până la 5% a TVA la locuinţe. Pentru persoanele care economisesc ca să-şi cumpere o locuinţă, asociaţia propune creşterea creditului fiscal la 2.000 euro pe an. AOAR susţine că banii pentru finanţarea IMM-urilor sunt puţini şi propune crearea unui fond de contragarantare a acestor sume, care să mărească posibilitatea de garantare a împrumuturilor. Printre propuneri se mai numără: impozitarea forfetară a IMM-urilor cu impozit zero pentru afaceri de până la 200.000 euro pe an, stimularea investiţiilor din industria alimentară şi creşterea stocurilor din rezerva naţională pentru produse strategice: grâu, orz, porumb, soia, floarea-soarelui.

STRATEGII DE APĂRARE

UE previne şi tratează virusul SUA, patria crizei şi ţara care suferă cel mai mult de pe urma ei, a adoptat cel mai costisitor plan de contracarare a turbulenţelor financiare. Adoptat de legislativul american cu o lună în urmă, planul de salvare a economiei SUA propus de administraţia Bush se ridică la 700 de miliarde de dolari. Documentul prevede ridicarea plafonului de garantare a depozitelor de la 100.000 de dolari pentru fiecare deponent la 250.000 de dolari, reducerea impozitelor pentru firmele mici, facilităţi pentru producătorii de energie regenerabilă şi ajutorarea persoanelor afectate de uraganele din acest an.

După exemplul SUA, şi statele europene au luat atitudine în faţa dezastrului financiar. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a anunţat că statul francez va acorda garanţii de 320 miliarde de euro pentru împrumuturile interbancare. În plus, o sumă de până la 40 de miliarde de euro va fi disponibilă pentru recapitalizarea instituţiilor financiare care se confruntă cu dificultăţi.   Încă de la începutul lunii octombrie, Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie s-au angajat să ofere suport financiar băncilor aflate în dificultate, directorii acelor instituţii urmând să fie sancţionaţi.

Solidaritate europeană   După un summit organizat la Paris, cele 15 state din Zona Euro au adoptat un plan de acţiuni care să restabilească încrederea în pieţele financiare. Aceste ţări au decis să garanteze creditele interbancare până la sfârşitul anului viitor. La ideea Franţei, Germaniei, Italiei şi Marii Britanii de a susţine băncile importante prin recapitalizare au aderat şi celelate ţări din Zona Euro. Planul a fost sprijinit şi de Fondul Monetar Internaţional.   Şi Ucraina a adoptat un plan de salvare economică, pentru a putea primi un împrumut de 15,6 milioane de dolari din partea FMI. Strategia prevede siguranţa depozitelor populaţiei la bănci, precum şi crearea unui fond de stabilizare finanţat din veniturile din privatizări, din care să ia credite băncile şi firmele care nu reuşesc să-şi plătească datoriile în străinătate.

CITIŢI ŞI:

Băsescu şi Tăriceanu discută la Bruxelles despre criza financiară