Turbulenţele financiare nu pot trece neobservate la noi, deoarece exportăm în ţările UE, afectate deja. Criza financiară de pe pieţele externe ne bate la uşă, spun oficialii Comisiei Naţionale de Prognoză.
Potrivit preşedintelui instituţiei, Ion Ghizdeanu, „criza este la graniţele României şi este posibil să ajungă şi în România. De aceea am făcut modificări în prognoză“. Şeful CNP a explicat, la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unui seminar organizat la Sinaia, de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), că turbulenţele nu ne pot ocoli, în condiţiile în care 70% din comerţul exterior al ţării noastre este cu statele din Uniunea Europeană.
Ghizdeanu este totuşi de părere că România va resimţi într-o măsură mai mică impactul crizei, datorită faptului că o mare parte din populaţie trăieşte din autoconsum, iar 65% din structura acestuia reprezintă consumul de produse agroalimentare, care nu depind de pieţele externe. Încă şase luni de „linişte“
Potrivit lui Dorin Măntescu, şeful Direcţiei de analiză macroeconomică şi politici financiare din MEF, vom începe să simţim puternic impactul crizei externe peste aproximativ cinci-şase luni, termen în care vor expira contractele încheiate de firmele româneşti cu companiile din afară, în special din UE, pentru care produc. Practic, scăderea consumului populaţiei din statele membre UE va lăsa o parte din industria românească fără comenzi, iar firmele vor fi nevoite să-şi trimită angajaţii în şomaj.
La rândul său, Varujan Vosganian, ministrul finanţelor, consideră că România se află în acest moment în etapa „crizei de încredere“. La nivelul Uniunii şi în afara acesteia, sunt state unde criza este la limita dintre etapa financiară şi cea economică, a mai spus ministrul.
Conform oficialului, criza de încredere în care se află România este determinată de „lipsa de predictibilitate a viitorului“. Populaţia descoperă titlurile de stat În contextul acestor turbulenţe, toţi actorii economici îşi iau măsuri de precauţ ie. „Dacă această criză de încredere este bine gestionată şi în condiţiile în care România are o rezistenţă la aceste vulnerabilităţi, criza financiară poate fi evitată“, susţine Vosganian.
Tot incertitudinile din piaţă, în special de pe piaţa bancară, au determinat o parte a populaţiei să-şi reorienteze economiile dinspre depozitele bancare către titlurile de stat. „Au fost câteva zile în care populaţia a achiziţionat titluri de stat în valoare de 120 milioane de lei“, a declarat ministrul de finanţe. INVESTIGAŢIE FMI şi Banca Mondială analizează sistemul financiar românesc Începând de astăzi până pe 14 noiembrie, sistemul financiar al României va fi evaluat de o misiune comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Mondiale (BM). Investigaţia a fost cerută de autorităţile române cu mult timp în urmă, iar perioada vizitei a fost stabilită anul trecut. O misiune similară a venit în ţara noastră în 2003, când a realizat prima evaluare a sistemului financiar din România. „Misiunea nu va discuta sau negocia oferirea de asistenţă financiară României“, se arată într-un comunicat al FMI. Această evaluare este necesară pentru a şti care sunt vulnerabilităţile economiei româneşti, deoarece, potrivit FMI, problemele economiilor dezvoltate vor avea implicaţii profunde şi pe pieţele aflate în dezvoltare. (Adrian Popa) CONSECINŢE Scăderea din construcţii apare în statistici
În condiţiile crizei financiare mondiale, băncile impun condiţii mai restrictive de creditare şi numărul românilor care aleg să-şi construiască o casă se va diminua. Primele semne ale scăderii sectorului construcţiilor sunt reflectate în date oficiale începând chiar cu luna septembrie. Potrivit lui Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate de autorităţi a scăzut, în septembrie, cu 1%. În plus, şeful CNP estimează că locuinţele vor continua să se ieftinească, din cauza încetinirii cererii din construcţii. Pentru 2009, Ghizdeanu vede o creştere mai lentă faţă de cea cu care ne-am obişnuit în ultimii ani. Conform preşedintelui CNP, activitatea în construcţii va creşte cu doar 13%, anul viitor, după ce va încheia acest an cu un salt de 29%.
Citiţi şi: „Căpşunarii“ nu vor în şomaj românesc
Recomandările noastre
