Suporterii Stelei vor să boteze stadionul din Ghencea cu numele simbolului Marius Lăcătuş.
În spatele acestei iniţiative se află poate ceva mai mult decât o nouă dovadă de ataşament din partea fanilor faţă de cel mai iubit dintre stelişti. Poate e o dorinţă nerostită a „vagabonzilor“ pe care „Fiara“ ar fi trebuit s-o simtă. Acea galerie de „derbedei“ care i-a băgat milioane în buzunar patronului l-ar fi vrut probabil pe Lăcătuş o fiară şi în relaţia cu Becali, nu doar o apariţie meteorică în rol de slugă credincioasă. Marius trebuia să fie vârful de lance al rezistenţei contra celui care creditează cel mai galonat club din istoria fotbalului românesc. Rezistenţa contra lui Becali este cel mai important lucru de care are nevoie Steaua acum, ca să întoarcă una dintre cele mai negre pagini din istoria sa.
Oierul ajuns boier n-a înţeles niciodată ce reprezintă Steaua şi a călcat în picioare tot ceea ce reprezintă spiritul, simbolurile şi valorile clubului pe care vremelnic îl creditează. Poate că, din această postură, de cap al revoltei contra patronului, cel mai iubit dintre stelişti ar fi fost de mai mult ajutor clubului decât din rolul de antrenor-marionetă pe care l-a îndeplinit un an. Marius trebuia să se comporte cu Becali ca în duelurile de pe vremuri cu regretatul Nelu Stănescu - „Babadag“, cu Fane Nanu şi cu toţi ceilalţi fundaşi aprigi care trebuiau să-l marcheze pe legendarul purtător al tricoului „roşu-albastru“ cu numărul 7. Ar fi trebuit să sancţioneze derapajele zilnice ale latifundiarului cu duritatea cu care i-a atacat pe Ardeleanu, Camacho sau Goicoechea. Marius n-a făcut niciodată asta, cu toate că palmaresul personal şi capitalul de imagine imens ar fi fost nişte arme redutabile.
Degeaba recunoaşte Marius acum că Gigi îl suna în timpul meciurilor. Dacă ar fi încercat să spele lăturile becaliene sancţionându- le public, Marius putea spune că a câştigat cel mai greu meci pentru Steaua. Apoi ar fi putut să-şi îndeplinească şi visul de a antrena în Ghencea. Iar antrenorul Lăcătuş putea fi judecat mult mai obiectiv numai prin prisma deciziilor şi rezultatelor sale, şi nu prin relaţia acceptată de antrenor - marionetă. Gigi i-a promis statuie în faţa stadionului, dar nu i-a servit decât umilinţă. Suporterii îl iubesc necondiţionat, dar Lăcă nu i-a apărat nici măcar formal în faţa celui care-i desfiinţează în stilul său grotesc. Elevii de liceu, frumos îmbrăcaţi şi cu teama în suflet că oricând poate cineva „să le rupă capul“, ar putea să nu mai fie interesaţi de cele 21 de trofee ale Stelei pentru care Lăcătuş şi-a dat viaţa pe teren.
Recomandările noastre
