Compania energetică naţională va fi manageriată de un Consiliu de Administraţie şi de directori executivi numiţi de membrii acestui Consiliu, a declarat, vineri seară, Teodor Atanasiu, preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), instituţie în subordinea căreia va fi noua entitate.
Managementul va fi stabilit în momentul în care Adunarea Generală a Acţionarilor se va întruni şi va desemna Consiliul de Administraţie, a punctat acesta. Declaraţia vine la numai o zi după ce AVAS arăta, într-un comunicat, că „structura nou creată va avea un management privat a cărui componeţă se va stabili după formarea Companiei Energetice.
Compania va avea un Board care va conduce după un management corporatist, performant ce va cumula profiturile societăţilor din subordinea sa, după o politică investiţională adecvată”. De altfel, ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat, în repetate rânduri, că noua societate va avea un management privat încă de la început, ales prin licitaţie, pentru a nu exista suspiciunea amestecului politic sau de orice altă natură în administrarea unei entităţi atât de importante.
Ministerul Economiei şi AVAS vor desemna conducerea Potrivit ordonanţei de urgenţă prin care înfiinţarea noii societăţi a primit undă verde de la executiv, „mandatul pentru reprezentanţii în adunările generale ale acţionarilor Electrica SA (denumirea companiei integrate – n.r.) se acordă prin ordin comun al ministrului economiei şi finanţelor şi al şefului Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului”. Prin urmare, reprezentanţii celor două instituţii vor desemna componenţa Consiliului de Administraţie, care va numi directorii executivi.
Astfel, ideea selectării prin licitaţie a unui management privat nu se mai regăseşte în intenţiile autorităţilor. Comisia Europeană dă indicaţii, dar se spală pe mâini „Comisia Europeană nu a primit nicio notificare privind acest caz. Fuziunile şi achiziţiile trebuie notificate la Comisia Europeană numai dacă acestea au o natură transnaţională. Comisia nu are competenţa de a analiza fuziuni ale companiilor care realizează două treimi din cifrele de afaceri într-un sigur stat membru.
Astfel, dacă societăţile implicate obţin mai mult de două treimi din cifrele lor de afaceri în România, fuziunea nu are o dimensiune comunitară, prin urmare nu trebuie notificată la Comisie (datorită focalizării pe plan naţional a tranzacţiei şi absenţei efectelor transfrontaliere)”, au explicat, pentru EVZ, reprezentanţii Directoratului General pentru Concurenţă din cadrul executivului european.
Astfel, rolul demiurgului în planul avizelor pentru înfiinţarea companiei îl va juca autoritatea de concurenţă din România. Totodată, în nota de fundamentare a ordonanţei, se arată că responsabilul dosarului energie din Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană a făcut o scurtă prezentare Direcţiei Generale pentru Energie de la Comisia Europeană, în legătură cu posibilitatea unei reorganizări a sistemului energetic românesc, iar „serviciile Comisiei au apreciat că intenţiile părţii române nu par să contravină legislaţiei comunitare privind piaţa energiei, solicitând detalii suplimentare şi organizarea unor întâlniri la nivel de experţi”.
Mai mult, experţii europeni au arătat că este necesară evaluarea valorii de piaţă a acţiunilor cu care se subscrie, pentru a se stabili aportul acţionarilor. „În baza acestor valori evaluate, se vor stabili noile cote de participare ale acţionarilor la capitalul social al societăţii în cauză”, susţin oficialii europeni, potrivit notei de fundamentare.
Recomandările noastre
