Poluarea luminoasă din marile oraşe afectează organismul uman, ecosistemele şi observaţiile astronomice.

N-are gust, n-are miros şi nici nu face zgomot. Cu toate astea, poluează. Lumina artificială a fost considerată dintotdeauna un semn al civilizaţiei şi bunăstării, cu-atât mai mult de românii ieşiţi din Epoca de Aur a întunericului. Orbite de strălucirea metropolelor occidentale, marile oraşe româneşti şi-au recuperat din obscuritatea nopţii cartiere întregi lipsite de iluminatul public, iar supermarketurile şi panourile publicitare s-au îmbrăcat în lumină pentru a-şi seduce clienţii.

Fascinaţia luminii artificiale are însă şi un preţ. „Inofensivele“ becuri care ne veghează nopţile provoacă boli nervoase, insomnii sau cancer de sân. Ciclul întrerupt al succesiunii zi-noapte dă peste cap comportamentul păsărilor migratoare, iar vegetaţia urbană iluminată fără întrerupere se ofileşte în ritm accelerat. La toate astea se adaugă o incredibilă risipă de energie, de la 30% până la 50% din lumină.

„Nu stingem becurile. Le montăm corect“

Astronomii se plâng de zeci de ani de „efectul de cupolă luminoasă“, format deasupra oraşelor, care orbeşte telescoapele observatoarelor şi estompează strălucirea stelelor. În Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie sau Canada, legile protejează activitatea observatoarelor astronomice, interzicând sursele de lumină puternică din jurul lor.

Pentru conştientizarea edililor români, membrii Astroclubului Bucureşti, din cadrul Observatorului Astronomic, vor să lanseze, în următoarele săptămâni, o campanie pentru a obţine reglementă ri ale iluminatului public. Ei vor prezenta edililor din Primăria Capitalei un studiu de caz pe bulevardul Lascăr Catargiu, unde e situat Observatorul Astronomic (mai multe informaţii găsiţi pe site-ul www.poluareluminoasa. ro). „Nu stingem becurile. Dar vrem să le montăm corect. Trebuie să fie instalate la 90 de grade faţă de stâlp, paralel cu solul, iar lumina să fie direcţionată cât mai eficient în jos, prin abajururi care integrează becul“, explică Oana Sandu, membră a Astroclubului.

Risipa din parcare

Legislaţia românească privind iluminatul public nu reglementează montarea becurilor, având mai mult un caracter administrativ. În opinia specialiştilor, cele mai nepotrivite pentru iluminatul stradal sunt felinarele stil glob care, deşi estetice, pierd 50%-70% din lumină. Noile becuri economice instalate de primărie sunt montate tot înclinat, risipind energie.

Parcările hipermarketurilor sunt printre cele mai mari risipitoare de lumină: şirurile de felinare ard non-stop pe timpul nopţii, chiar dacă zona e pustie.

Asaltaţi din toate părţile de lumină, bucureştenii sunt cei mai afectaţi de poluarea luminoasă. Dar problema se face simţită deja şi în celelalte mari oraşe precum Constanţa, Cluj sau Braşov.

Reducerea poluării luminoase se poate face, în primul rând, prin simpla stingere a becurilor care ard inutil. Pentru sistemele stradale, cea mai bună soluţie e corpul de iluminat „cu distribuţia tăiată“. Astfel, lampadarul nu mai aruncă lumină în sus sau în jur, orientând fasciculul direct către sol.

„Cazanele“, văzute din Bucegi

În vara anului 2000, membrii Astroclubului au fotografiat, de la Cabana Babele, Bucureştiul şi alte oraşe la sud de Bucegi, care se văd în depărtare ca nişte uriaşe cazane de lumină. „Dacă ai stinge luminile în Bucureşti, cerul s-ar vedea ca la ţară. În Los Angeles, după cutremur, când s-au stins luminile, oamenii sunau disperaţi la primă rie pentru că vedeau ceva ciudat pe cer. Era Calea Lactee...“, povesteşte amuzat Zoltan Deak, redactorul-şef al revistei „Vega“, publicaţia Astroclubului.

RISCURI

Migrene, cancer şi insomnii Lumina excesivă poate duce la insomnii cronice, scăderea acuităţii vizuale, hipertensiune, migrene şi chiar cancer. Cercetătorul american Richard Stevens a fost primul care a descoperit, la sfârşitul anilor ’80, legătura între poluarea luminoasă şi incidenţa cancerului la sân.

Alţi savanţi au demonstrat apoi că expunerea la lumina artificială în timpul nopţii scade producţia de melatonină, un hormon secretat noaptea, care reglează ciclul somn - stare de veghe. Secreţia scăzută de melatonină a fost legată ulterior de rata ridicată a cancerului la sân în rândul femeilor. Preventiv, specialiştii recomandă nouă ore de somn într-o cameră complet cufundată în întuneric. Lumina artificială provoacă probleme şi animalelor şi păsărilor, afectându-le bioritmul şi perioadele de împerechere.

PIERDERI

Sume astronomice risipite pe cer: 1,5 miliarde de dolari pe an

Dacă în România încă mai putem vorbi de „oaze de întuneric“, cel puţin în zonele rurale, poluarea luminoasă afectează grav aglomeraţiile urbane din America de Nord, Europa şi Japonia, unde guvernele au început să impună reglementări stricte şi strategii de reducere a excesului de lumină. Guvernul american primeşte consiliere de la Asociaţia Internaţională „Dark - Sky“ (cer întunecat - n.r.), pentru a proteja cerul nopţii de efectele luminii artificiale.

Potrivit specialiştilor, numai în SUA, iluminarea excesivă e responsabilă de irosirea a două milioane de barili de petrol/zi. Studiile americane de eficienţă energetică arată că între 30% şi 60% din energia consumată la iluminarea reşedinţelor, clădirilor comerciale şi a celor industriale e complet inutilă. La nivel mondial, risipa de electricitate e estimată la un cost anual de 1,5 miliarde de dolari, suma echivalând cu eliminarea a 12 milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă.

SABOTAJ

Cercetătorii români, „orbiţi“ de felinare

La Baia Mare, primăria a făcut un „cadou“ Planetariului din centrul oraşului, cedând terenul instituţiei unui supermarket. La un metru de clădire, pe ceea ce înainte era o oază de verdeaţă şi copaci, acum se ridică un nou templu închinat consumului, scăldat în lumină. Din fericire, managerii supermarketului au fost de acord să stingă luminile pe timpul nopţii şi, la cerere, de câte ori la Planetariu se organizează evenimente speciale. Activitatea Observatorului Astronomic din Cluj, situat în cartierul Zorilor, e puternic afectată de lumina artificială, în special cea provenită de la sistemul de iluminare stradal. Potrivit cercetătorului Liviu Mircea, problema s-a acutizat în ultimii zece ani, de când în cartier a început să se construiască masiv.

Pentru ca activitatea de observare a cerului să nu fie complet compromisă, Observatorul a achiziţionat instrumente de ultimă genera- ţie, care corectează efectul negativ creat de lumina din jur. „Lângă Teatrul Naţional sunt instalate nişte proiectoare puternice care bat efectiv în sus. Probabil că sunt zeci de astfel de cazuri numai în Cluj“, arată cercetătorul. Şi la Timi- şoara, haloul luminos al oraşului afectează calitatea observaţiilor astronomice, chiar dacă Observatorul este situat într-un parc.

SITUAŢIE. Regiunea Bucureşti - Ploieşti - Braşov e cel mai puternic iluminată artificial (indicată cu roşu şi galben), fiind urmată de Suceava şi de litoral