Imobilele şi creditele, victime ale crizei

Imobilele şi creditele, victime ale crizei

Turbulenţele de pe pieţele financiare se vor reflecta în scăderea preţurilor locuinţelor şi în scumpirea creditelor.

Criza de pe pieţele financiare internaţionale va avea şi efecte pozitive în România: ieftinirea caselor sau cel puţin plafonarea preţurilor la nivelul actual. Cu toate acestea, românii nu se vor putea bucura din plin de scăderile de costuri din cauză că împrumuturile pe care le vor putea lua vor fi mai mici şi mai scumpe.   Potrivit lui Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor, în contextul turbulenţelor de pe pieţele externe „întrevedem în viitor o eventuală reducere la nivelul preţurilor construcţiilor civile“. Aceasta după ce costurile locuinţelor destinate populaţiei au ajuns „excesiv de mari, iar această creştere nu putea continua la nesfârşit“, a declarat oficialul MEF, ieri, la Iaşi, în cadrul conferinţei de evaluare economică pe termen mediu, organizată de Comisia Naţională de Prognoză. Aceasta nu înseamnă însă că domeniul construcţiilor va avea mult de suferit din cauza crizei. În opinia ministrului de finanţe, construcţiile vor continua să crească, însă cu o evoluţie mai moderată.   Criza taie din creşterea economică

La o plafonare a preţurilor caselor şi apartamentelor în următoarea perioadă se aşteaptă şi Juan Fernandez-Ansola, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România şi Bulgaria.

Pe piaţa imobiliară românească se observă deja o încetinire a vânzărilor şi o stopare a nivelului preţurilor, a precizat oficialul FMI. Consecinţa va fi o scădere a investiţiilor în domeniul imobiliar, însă nu foarte mare, deoarece cererea de case depăşeşte în continuare oferta.

Alte domenii care se menţin atractive pentru investitori, chiar şi în contextul turbulenţelor financiare, sunt producţia şi serviciile, care sunt încă mult mai profitabile în România faţă de alte state din UE, spune Ansola. Totuşi, criza de pe pieţele externe ne va scumpi creditele şi ne va tăia din creşterea economică, estimează reprezentantul FMI.

Efectul va fi resimţit deplin abia anul viitor, când economia României va creşte cu 5%-6,5%, faţă de peste 9%, nivelul estimat de autorităţi pentru acest an, a afirmat el.

6,5% va fi creşterea economică în 2009, estimează Comisia Naţională de Prognoză Prognoze prea optimiste La sfârşitul trimestrului al treilea, creşterea economică a fost de 9,3%, în special datorită recoltei bune din agricultură, a anunţat, ieri, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Specialiştii CNP au revizuit în sus creşterea economică estimată pentru 2008 de la 6,5% la 9,1%, iar cea pentru anul viitor a fost modificată de la 6,1% la 6,5%. Varianta preliminară a prognozei de toamnă pentru anii 2008-2013, publicată ieri de CNP, menţine previziunea asupra inflaţiei din 2008 la nivelul celei anunţate în primăvară: 5,8%. În schimb, pentru anul viitor, estimarea inflaţiei a urcat de la 4%, în prognoza de primăvară, la 4,5%, în cea publicată ieri.

De asemenea, specialiştii prognozei estimează că salariul mediu va fi de 1.260 de lei în 2008, în creştere cu peste 20% faţă de anul trecut. Prognoza de primăvară indica un salariu mediu de 1.202 lei pentru acest an.

ANALIZA LUI BĂSESCU

„Nu estimez transferul cutremurului în România“

Criza din Statele Unite nu va avea o replică „profundă“ în România, susţine preşedintele Traian Băsescu. Invitat ieri la postul public de radio, şeful statului a asigurat, invocând analizele de la Cotroceni şi discuţii cu guvernatorul BNR, că „România nu va fi afectată profund de criza bancară din SUA, pentru că nu are branch-uri (subsidiare, francize - n.r.) ale băncilor aici“. „Se simte, dar nu ne va afecta profund, să spunem că vom intra într-o perioadă de criză. Este un singur branch aici, dar are activitate foarte scăzută şi pozitivă. Nu estimez transferul acestui cutremur în România“. Băsescu a admis că „se produc retrageri de la Bursă, că scad cotaţiile, apoi mai cresc“, dar a adăugat că „nu Bursa de Valori Bucureşti dă sânge economiei, ci investiţiile directe, care au fost îndreptate către producţie, ceea ce ne face să fim liniştiţi“. (Anca Simina)

Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor: "Dacă în 2009 vom înregistra o creştere economică de 6,5% nu înseamnă o prăbuşire, cum se vehiculează, ci tot un avans al economiei."

Ne puteți urmări și pe Google News