Supralicitarea politică a înţelegerii între PDL şi PRM în Senat are un scop politic. Acela de a învinovăţi partidul condus de Emil Boc pentru un eventual eşec al votului supranumit uninominal.
În cazul în care Curtea de Apel şi Curtea Constituţională vor da câştig de cauză PRM, care a contestat constituţionalitatea şi legalitatea ordonanţelor guvernamentale privind colegiile uninominale, atunci PSD şi PNL se vor grăbi să acuze PDL de conspiraţie antiuninominală. Acesta va fi probabil mesajul electoral principal al celor două partide, indiferent când şi cum vor fi organizate alegerile din acest an.
Partidul lui Corneliu Vadim Tudor a fost, pe rând, partenerul politic al tuturor. Dacă prietenia istorică şi naturală dintre PRM şi PSD nu trezeşte suspiciuni, susţinerea acordată guvernului Tăriceanu 2 şi personal preşedintelui Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, era cel puţin discutabilă. În principiu, PDL şi PNL susţin aceleaşi valori morale, iar înţelegerile, în ambele cazuri, au avut raţiuni utilitare. Liberalii au fost însă scutiţi de o judecată publică pentru trădarea principiilor, în timp ce democrat-liberalii, nu. PDL şi-a meritat pe deplin criticile privind înţelegerea cu PRM, dar atenţia acordată întregii afaceri pare disproporţionat de mare. Iar atunci când PSD şi PNL picură otrava, chiar suspectă. Liderii social-democraţi şi liberali se străduiesc din răsputeri să asocieze PDL lui Corneliu Vadim Tudor, pentru momentul în care instanţele vor decide, la cererea PRM, ilegalitatea şi neconstituţionalitatea ordonanţelor emise de guvern.
Teoria conspiraţiei antiuninominală a fost deja emisă de liderul PSD Mircea Geoană şi de unul dintre consultanţii politici ai PNL pe blogul personal. Este la mintea cocoşului că dacă PDL ar fi dorit să utilizeze PRM pentru a bloca aplicarea votului uninominal, n-ar fi făcut-o în văzul lumii, cu surle şi trâmbiţe, chiar la televizor. Prin înţelegerea cu Vadim Tudor, Emil Boc a pus singur în mâna adversarilor politici, pe gratis, arma cu care vor trage în partid. Iar glonţul va fi uninominal. Ce explicaţie va seduce opinia publică în cazul amânării uninominalului? Cea raţională, că guvernul a încălcat procedurile la emiterea ordonanţelor privind împărţirea colegiilor? Sau cea conspiraţionistă, că Băsescu şi Vadim au complotat împotriva uninominalului? Aş paria pe a doua.
Semne că votul va fi sau pe listă, sau în primăvară, şi că partidele ştiu ceva, există. PNL programase pentru 18 august declanşarea unei campanii naţionale de informare publică privind votul uninominal. Potrivit planului de acţiune, urmau să se distribuie, la nivelul fiecărui judeţ, broşuri informative intitulate „Votul uninominal. Instrucţiuni de folosire“. Deja tipărite, acestea zac în aşteptare, prin birouri.
Candidaţii nu se grăbesc să-şi cunoască alegătorii şi problemele lor, deşi o bună parte dintre ei şi-au primit colegiile. Un politician care-şi vizitează săptămânal colegiul mărturisea că nu a văzut picior de contracandidat. Iar un sondator de opinie important recunoştea, surprins şi el, că atât institutul pe care-l conduce, cât şi competiţia şomează, deşi la aceste alegeri ar urma să participe mai mulţi politicieni decât la precedentele. Dacă facem numai o compara- ţie între titlurile ziarelor din 17 septembrie 2004 şi cele de ieri, am remarca uşor diferenţa. Cu trei luni înaintea alegerilor din 2004, ziarele reflectau deja tensiunea electorală: „Cum a strâns Geoană 200.000 $ din salariu“, „Antena 1, trompeta PSDΣPUR“, „Adrian Năstase a promis premii în numele unui ipotetic viitor prim-ministru Geoană“, „Deputaţii PD nedoriţi se ţin cu dinţii de liste“. Din presa de ieri, spiritul alegerilor lipsea cu desă- vârşire: fotbal, criza de pe pieţele financiare şi ceva politică de partid.
Şansele noului Cod electoral să fie aplicat de la aceste alegeri sunt din ce în ce mai reduse. Cert este că soarta sistemului de vot se decide în instanţele de judecată. În situaţia în care Curtea Constituţională va declara ordonanţele neconstituţionale, Curtea de Apel va fi obligată să anuleze Hotărârea de Guvern care delimitează colegiile electorale. De aici încolo nimeni nu ştie exact ce se va întâmpla. Sigur este doar că eşecul votului uninominal, dacă acest scenariu se va adeveri, va fi principala temă de campanie electorală.