Una dintre cele celebre eseiste românce stabilită la New York a lansat unul dintre cele mai importante studii asupra romanului universal. Cartea "Civilizaţia romanului. O istorie a romanului de la Ramayana la Don Quijote" prezintă un studiu de literatură în cadrul căruia sunt analizate evoluţiile epicului in diverse culturi şi epoci.

Evenimentul Zilei: Cum a luat naştere ideea acestei cărţi? Mirela Roznoveanu: În Introducere relatez despre împrejurările care au dus la cristalizarea ei. Citeam în acelaşi timp, şi pentru motive complet diferite, două cărţi scrise la o mare distanţă de timp. Una fusese scrisă cu aproximativ trei milenii înaintea erei noastre, iar cealaltă la mijlocul secolului al douăzecilea.

Odată cu lectura celui de-al doilea text, este vorba de un roman latino-american, am înţeles nu numai idealul estetic, structura mentală a lumii din care provenea, dar şi spiritul, filosofia, arta mai mult decât mi-o putuseră spune tratatele estetice, documentarele, studiile sociologice, tot ce citisem mai înainte. În mod surprinzător, textul vechi îmi comunica aceleaşi lucruri despre lumea căreia îi aparţinea, revelând în plus o esenţă romanescă, obligându-mă să-i acord drepturile unui roman.

Acest scurtcircuit cultural m-a îndemnat să presupun că obiecte romaneşti existaseră dincolo de orice cronologie şi că unele dintre ele conţineau şi o capacitate estetică integratoare. Această realitate estetică fusese aceea care conservase în timp primul text, ca şi universul lumii din care el provenea.

Aşa s-a născut întrebarea dacă nu cumva arhitectura epicului, şi prin asta numesc romanul, a fost forma estetică ideală purtătoare a valorilor unei civilizaţii. Dacă nu cumva această arhitectură a epicului apărută  sau cristalizată de obicei la apogeul unei civilizaţii a perpetuat valorile acesteia dincolo chiar de dispariţia ei de pe scena istoriei.

Care este deci noutatea studiului? Am considerat drept ipoteză de lucru ideea că fiecare civilizaţie sau cultură a avut şansa de a gândi o arhitectură epico-narativă (numită de lumea noastră roman), într-un mod diferit, dar totodată accesibil nouă pentru că îl putem recunoaşte. În traseul ei temporal, umanitatea a conservat şi  perfecţionat un mod  romanesc de creaţie şi gândire.

Toate acestea s-au perpetuat în intenţiile universal-actualizate ale autorului: ilustrarea unor adevăruri cruciale ale lumii  sale printr-o arhitectură epică în cel mai înalt grad reprezentativă pentru orizontul estetic şi spiritual al acelei lumi. "Civilizaţia romanului" ar însemna, în acest context, afirmarea în istoria culturilor a unui “supergen” cu virtuţi estetice integratoare.

Care sunt reperele teoretice principale ale acestui studiu dar şi analizele aplicate? "Civilizaţia romanului. O istorie a romanului de la Ramayana la Don Quijote" este un studiu de literatură comparată care exminează arhitecturi epice elaborate în diferite civilizaţii de-a lungul a mai bine de cinci milenii. Arhitectura epică este definită drept epic superior arhitecturat, denumită şi roman în exegeza occidentală, dar purtând diferite alte nume în civilizaţiile premergătoare sau coexistente. Studiul propune o reorganizare sintactică a domeniului epicităţii în care limitele vizibile şi invizibile ale romanului (descris in relaţie cu întregul complex al civilizaţiilor şi culturilor) se conformează unui model nou.

Cartea revelă arhitecturi epice romaneşti ca existând în producţii estetice ignorate în exegeza occidentală precum şi arhitecturi epice ce nu au fost elaborate sau experimentate de lumea în care trăim. Civilizaţia romanului propune un alt set de valori, inaugurând un nou tip de discurs teoretic şi critic aplicat romanului. Acest discurs poate convoca în aceeaşi ramă conceptuală arhitecturi epice elaborate practic în toate civilizaţiile şi epocile culturale începând cu cea vedică, si continuand cu sumeriană, iraniană, a Egiptului faraonic, a vechiului Israel, a Greciei şi Romei antice, Chinei, Japoniei, Bizanţului, Arabiei, Evului Mediu European, până la epoca modernă a Renaşterii.

  Mirela Roznoveanu, la New York

Cat timp v-a luat să scrieţi această carte? Am început să lucrez cu pauze mari, în care am scris alte carti, la ediţia de faţă.  Când am scris “Civilizaţia romanului” nu ştiam engleza, deci exegeza anglo-saxonă nu a fost cuprinsă decât prin traducerile ei în româneşte, lucru care s-a împlinit în această ediţie.  Poate că cel mai important lucru care m-a decis să republic acest eseu despre romanul universal a fost de ordin practic.

Am descoperit în ultimii ani că numeroşi dintre cei care au avut şi au cartea drept referinţă a unui curs, bibliografii, etc. nu au avut cunoştinţă de existenţa volumului doi apărut în 1991 la editura Cartea Românească, este drept, într-un tiraj aproape confidenţial. Ediţia de faţă adună laolaltă volumele publicate în anul 1983 şi 1991, cu revizuiri şi adăugiri inerente. Când şi unde a avut loc lansarea ei oficială? Prima lansare a avut la Târgul de carte Bookfest 2008, pe 7 iunie. Au vorbit Profesorul Paul Cornea, criticul şi cercetătorul Şerban Axinte, scriitorii  Vasile Andru şi Bedros Horasangian. A doua lansare a avut loc pe 25 iunie a.c. la Muzeul Literaturii Române şi cel care a prezentat practic cartea a fost criticul Paul Cernat. Cui se adresează cartea? Acest eseu despre romanul universal vizează de fapt şi marele public. Civilizaţia romanului este o invitaţie către descoperirea romanului într-o epocă a realităţii virtuale şi hypertextului pe care le văd ca modalităţi  de diseminare a ficţiunii epice şi de îmbogăţire a ei. Pentru romancieri, această carte poate fi un veritabil “tratat” al mijloacelor romaneşti exersate de numeroase arii de civilizaţie.

Care este concluzia privind evoluţia romanului şi care crezi că sunt tendinţele actuale şi viitoare din aceasta perspectivă? Romanul nu evoluează.  Civilizaţia  hypertextului îi va obliga pe romaniceri să folosească tehnici ale spaţiului virtual în operele lor. Cum se prezintă comunitatea literară română din New York? Sunt câteva insule de interes care gravitează în jurul câtorva grupuri literare americane. Meseria de scriitor este o meserie solitară. Blogul pe care l-am creat popularizează lucrările scriitorilor din New York care publică atât în România cât şi în SUA, dar şi a prietenilor noştri, scriitori care pot fi din alte state ale Statelor Unite sau din Canada, Franta, Germania, România. Citiţi blogul daca vreti să aflaţi ce se întâmplă la New York, ce scriem, publicăm, ce lansări vor avea loc. De pildă, pe 30 octombrie, va avea loc la Salmagundi Art Club din Manhattan un show cu poezia mea. Este vorba de volumul de poeme recent aparut la Koja Press, Elegies from New York City.