Doar bucureştenii care s-au trezit de dimineaţă şi-au putut umple sacoşele cu legume de pe tarabele ţărăneşti, inaugurate sâmbătă.

Tarabe goale, nici urmă de vânzători sau de marfă proaspătă, de ţară. Aşa arătau sâmbătă, la prânz, toate cele trei pieţe volante - Unirii, Universitate, Calea Giuleşti - pe care autorităţile le anunţau, cu surle şi trâmbiţe, la sfârşitul săptămânii trecute. Marfa ţăranilor producători s-a terminat încă de la primele ore ale dimineţii, iar bucureştenii mai puţini matinali au fost nevoiţi să apeleze tot la pieţele fixe sau la hipermarketuri.

În piaţa ţărănească de la Universitate, sâmbătă, la prânz, nici urmă de roşii şi castraveţi proaspăt culeşi din grădină. Doar un poliţist comunitar, care încerca să le explice cetăţenilor sosiţi, cu sacoşa la purtător, că „totul a fost un adevărat succes“. Doamnele aflate la a doua tinereţ e s-au arătat în schimb dezamăgite. „Hai, domne’, că e bătaie de joc! Au spus la televizor că ţin până la ora 20.00“, s-a arătat nedumirită doamna Ileana, o bucureşteancă de 56 de ani.

Plin de tact, omul le-a explicat că „pe la ora 8.00“, la doar două ceasuri de la instalarea mărfii pe tarabe, ţăranilor nu le-a mai rămas nimic. „Or fi venit să cumpere cu sacoşile, să vândă mai încolo la suprapreţ“, l-a scrutat din priviri un domn mai sceptic pe poliţist. Acesta, în schimb, şi-a dat cuvântul că nu a „mirosit“ niciun intermediar prin zonă şi că ţăranii au plecat repede pentru că nu au venit cu multă marfă: „Câteva borcănele de miere, nişte roşii, vinete şi alte legume“.

Cât despre apa şi energia electrică cu care s-a lăudat municipalitatea că-i ajută pe producători, poliţistul spune că, „mai încolo, după intersecţie, e o cişmea“, iar „de lumină nu au nevoie, că-i lumină naturală“.

Supărat că trebuie să ajungă tot într-un hipermarket, Nicu, 64 de ani, le-a lămurit pe cele câteva doamne strânse în jurul poliţistului: „Astea-s pieţe zburătoare, perpendiculare cu raza cercului, domne’!“

„Lăsaţi banii lângă cântar!“

În piaţa volantă de la Unirii, doar roşiile de 2 lei şi 2,5 lei şi castraveţii de 1,5 lei pe kilogram mai stăteau expuse la trei tarabe, la amiază. Vânzătorii, strânşi în jurul unei tarabe, la o bere şi-un suc, îi invitau pe trecători să-şi aleagă legumele şi să lase „banii lângă cântar“. Prima zi din viaţa celor trei pieţe - care au ieşit la înaintare cu preţuri comparabile cu cele din pieţele tradiţionale - va fi analizată, săptămâna aceasta, la Primăria Capitalei. În funcţie de rezultat, se vor mai stabili şi punctele de vânzare pentru sâmbăta viitoare.

EXPERIMENT RATAT

Mizeria de pe Bulevardul Basarabia

Pieţele volante nu sunt o prezenţă nouă în Bucureşti. Însă ceea ce s-a ales de prima astfel de piaţă din Capitală, înfiinţată în urmă cu şase ani, este departe de ce şi-ar dori primarul Sorin Oprescu. Pia- ţa volantă de pe Bulevardul Basarabia, situată lângă Stadionul Naţional, se numeş te impropriu „volantă“, deoarece comercianţii vând aici non-stop, inclusiv noaptea. Aceştia şi-au adjudecat întreg trotuarul, chiar şi pista de biciclete amenajată de primărie, iar pietonii şi bicicliştii trebuie să facă slalom printre cartofi, pepeni şi ardei. În zilele cu multă marfă, tomberoanele nu mai fac faţă, iar gunoaiele împrăştiate pe trotuar emană un miros greu de suportat. Deşi scopul declarat al primăriei a fost de a încuraja scăderea preţurilor, în special în folosul pensionarilor din zonă, care se deplasează cu greutate, preţurile sunt astronomice. Piaţa volantă Basarabia este una dintre cele mai scumpe din Capitală, la concurenţă cu Piaţa Amzei. Aici nu vinde niciun producător, ci numai intermediari, iar produsele sunt în mare parte de import. Unii comercianţi devin agresivi cu clienţii care îndrăznesc să se plângă de preţurile mari, golindu-le sacoşa şi trimiţându-i „unde-i mai ieftin“. (Livia Cimpoeru)