După ce reprezentanţii BBC din Marea Britanie i-au anunţat pe jurnalişti, la sfîrşitul lunii trecute, că biroul din România se va închide, oamenii s-au pus şi mai tare pe muncă. Pregătesc emisiuni retrospective, care vor fi difuzate până în ultima zi de emisie, 31 iulie. Rumoare. Telefoanele sună. Oamenii vorbesc între ei, gesticulând. Se aude zgomotul tastelor lovite hotărât. Cam aşa e atmosfera unei redacţii la mijlocul zilei de lucru.

Şi la biroul BBC din România, la ora prânzului, se lucrează intens, în ciuda faptului că, în mai puţin de două săptămâni, acolo nu va mai exista nicio redacţie. 

Îi întreb dacă nu sunt furioşi sau supăraţi din cauza deciziei care le-a schimbat atât de repede vieţile. Azi ai un serviciu stabil, iar mâine afli că trebuie să-ţi cauţi de lucru.

 

Jurnaliştii Carmen Valică şi Filip Standavid fac parte din generaţia de azi de jurnalişti ai BBC România. Ambii descriu experienţa BBC ca fiind unică, pentru că i-a format în această meserie cum nicio altă instituţie nu ar fi reuşit. Ambii regretă că peste câteva zile totul se va sfârşi şi, oricât de mult zic ei că înţeleg motivele pentru care conducerea de la Londra a hotărât desfiinţarea secţiei, sunt câteva nemulţumiri pe care mi le împărtăşesc.

 

"Mi-a părut foarte rău că n-o să mai apuc să fac câteva programe la care mă gândesc de mai multă vreme", spune Filip. În plus, "felul în care s-a măsurat până de curând audienţa secţiei române a BBC îmi pare confuz, iar promovarea postului a fost cvasiinexistentă", comentează jurnalistul. Carmen completează: "Argumentul aderării României la UE, invocat şi el în formularea anunţului, mi se pare neconvingător în condiţiile în care BBC nu a căutat o soluţie pentru a păstra biroul de la Chişinău şi transmisiuni în limba română pentru Republica Moldova".

 

Redactorul-şef al secţiei române, Tatiana Niculescu Bran, pune punctul pe i: "Anunţul n-a fost o surpinză pentru nimeni. Eu estimam închiderea secţiei române pentru anii 2009 - 2010."

 

Directorii BBC România încearcă să ofere câteva explicaţii pentru decizia de a închide biroul de aici. În opinia lui Christian Mititelu, fost director al BBC România, instituţia "nu putea justifica menţinerea unor emisiuni în limba română în condiţiile în care priorităţile strategice s-au schimbat şi Marea Britanie este angrenată în conflicte în Orientul Mijlociu".

 

Răzvan Scorţea, directorul actual al secţiei române, completează: "BBC are nişte presiuni financiare destul de mari, trebuie să economisească în fiecare an 3% din veniturile sale şi la un moment dat trebuie să tai de undeva".

 

Acesta este contextul în care ne despărţim de BBC România: interesele BBC World Service s-au reorintat către zone din lume mai importante politic, pentru că în România democraţia, instituţiile statului şi mass media  par că merg în direcţia bună.

 

"Închiderea secţiei române e o confirmare că societatea română s-a maturizat într-un grad suficient şi democraţia în România s-a consolidat atât cât să nu mai fie nevoie de profesori", explică Răsvan Popescu, preşedinele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) şi fost jurnalist BBC între anii 1992 şi 1996. .

 

Pasiune până la capăt

 

Mă aşteptam ca oamenii să fie trişti, însă redacţia e plină de viaţă. Toţi sunt "infectaţi" de microbul radioului şi asta se vede. Pe viitor, Carmen şi Filip vor căuta să se angajeze tot la radio, unde vor aplica normele deotologice învăţate la BBC, în timp ce Răzvan Scorţea ar vrea să rămână în managementul BBC. Tatiana Niculescu Bran este singura care spune că nu va mai lucra în presă, pentru că îşi doreşte să scrie cărţi.

 

"Oricare va fi instituţia în care voi lucra, indiferent de criteriile ei, nu voi putea lucra altfel decât aşa cum am învăţat: sincer, echilibrat, cu afecţiune pentru „public”", spune Carmen.

 

Răsvan Popescu crede că dacă măcar câţiva jurnalişti formaţi la BBC s-ar angaja la radioul public, procesul de transformare al instituţiei ar da rezultate.

 

Deocamdată, nimeni nu ştie încotro se va îndrepta atenţia jurnaliştilor de la BBC, însă există voci din piaţă care spun că există deja oferte de preluare a echipei. Răzvan Scorţea a confirmat: "Reprezentanţii angajaţilor discută cu diverse organizaţii mass media. Nu ştiu dacă sunt interesaţi să ia toată echipa sau numai o parte."

 

Jurnaliştii de la BBC nu au intrat în panică şi nici nu lucreză cu lehamite, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori când se fac disponibilizări într-un loc. Poate îi linişteşte gândul că instituţia le va oferi compensaţii financiare substanţiale până la sfârşitul anului şi că vor putea face orice fel de cursuri de specializare, tot pe banii BBC.

 

Preşedintele CNA crede că experienţa de lucru de la BBC ajută pe viitor. "Am devenit un om mai riguros, mai atent la tot ce înseamnă convenţie, punctualitate sau respect". În plus, "nu veneam ca la serviciu. Mergeam ca să fac ceva bine, ca să învăţ de la ceilalţi şi ca să particip la tot ce se întâmpla în România", a mai spus preşedintele CNA.

 

Ascultătorii regretă închiderea secţiei

 

"Eraţi cea mai credibilă şi completă sursă de informaţii". "În anii comunismului eraţi cei care ne întreţineau speranţa că acel coşmar va lua cândva sfârşit." "Odată cu BBC România dispare etalonul după care judec profesionalismul restului presei româneşti." "Vom rămâne cu posturi care tolerează mahalaua."

Acestea sunt reacţiile ascultătorilor postului BBC, selectate de pe forum, la aflarea veştii că secţia română se închide.

Tatiana Niculescu Bran explică ce a însemnat BBC pentru ascultători: "Pentru unii a însemnat o şansă de păstrare a speranţei, o şansă la normalitate. Pentru alţii, în jurul anilor 90, a însemnat o posibilitate de informare corectă despre vremurile tulburi de atunci, când nimeni nu ştia ce se întâmplă. Pentru alţii a însemnat un fel de prieten pe care îl întâlneşti zilnic."

BBC a fost deopotrivă iubit şi hulit, însă a avut un rol bine stabilit, mai vizibil în perioada comunismului. Actualul director, Răzvan Scorţea, explică de ce unii nu au fost impresionaţi de modul de lucru al jurnaliştilor de la BBC: "Au considerat că noi nu mergeam suficient de departe, că nu dăm verdicte. BBC nu a avut niciodată această misiune - să tragă concluzii. Rolul nostru a fost să prezentăm informaţiile într-un mod cât mai coerent."

(10:10)