"Educarea politică a jucătorilor va face şi educarea publicului"

Adam Popescu
21 iulie 2008, 03:00

Liderul comunist Miron Constantinescu trăgea concluziile şedinţei din 12 mai 1953 a Secţiei Propagandă şi Agitaţie din PMR şi anunţa că a găsit soluţia salvatoare a fotbalului românesc.

Evenimentul zilei“ încheie astăzi uluitorul serial despre culisele sportului românesc de la începuturile comunismului. Discuţ iile, secrete până acum, dintre Nicolae Ceauşescu, pe atunci tânăr cadru de nădejde, responsabil de CCA (Casa Centrală a Armatei, viitoarea Steaua - clubul sportiv al Ministerului Apărării), şi ceilalţi lideri ai Partidului Muncitoresc Român sunt stupefiante. Străini de sport, nomenclaturiştii vorbesc, într-o şedinţă din 12 mai 1953 a Secţiei Propagandă şi Agitaţie din PMR, despre aranjamente, racolări şi se acuză unii pe alţii de practici necurate. Liderii spirituali ai cluburilor departamentale CCA şi Dinamo au însă şi momente de sinceritate, recunoscând că pentru a-şi impune echipele înfiinţate la ordinul Moscovei s-au „săpat“ reciproc.

În prezenţa lui Ceauşescu

De-a lungul a şapte episoade, „Evenimentul zilei“ şi „Miliţia Spirituală“ v-au prezentat, fără cenzură, o mică parte a grozăviilor mai marilor acelor vremuri. Faptele incredibile săvârşite de comunişti s-au dovedit a fi, odată cu trecerea timpului, o moştenire preţioasă pentru actualii şefi ai fotbalului românesc.

Spațiul Schengen. Măsură nouă impusă la granițe din 2005. Ce trebuie să știe românii

Legăturile lui Horațiu Potra cu serviciile secrete din Rusia. Afaceri cu arme și diamante

În episodul de astăzi, tovarăşul Miron Constantinescu vorbeşte despre „elementele străine clasei muncitoare“ şi despre „antrenori şi jucători crescuţi la şcoala burgheză“. Şedinţa, la care a fost prezent şi Nicolae Ceauşescu, se încheie apoteotic. Miron Constantinescu, secretar al Comitetului Central şi preşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, comandă o „critică“ în paginile cotidianului „Scânteia“ şi declară public: „Prin educarea politică a jucătorilor vom reuşi să facem şi educarea publicului“.

Miron Constantinescu, secretar al Comitetului Central şi preşedinte al Comisiei de Stat a Planificării: "Să se scrie în ziarul «Scânteia» un articol în care să se ia atitudine critică puternică împotriva acestor abateri. CCA nu este armata, ci o asociaţie sportivă. Dinamo la fel, nu este ministerul Securităţii Statului sau MAI. Grupările să fie criticate direct. Criticând prin presă, dăm un ajutor acestor asociaţii. Articolul să fie prelucrat în toate asociaţiile şi colectivele sportive din ţară. "

ATITUDINE

Nicolae Dobrin a ignorat puterea Politica de racolare a cluburilor Steaua şi Dinamo, pusă la zid de liderii comunişti în şedinţa din 1953, a fost doctrina de la care şefii celor două grupări nu aveau să dezerteze însă niciodată. În fiecare an, cele două echipe departamentale legitimau zeci de fotbalişti luaţi cu arcanul de pe întreg cuprinsul ţării. Considerat cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor, Nicolae Dobrin va rămâne în amintirea tuturor ca omul care a refuzat să joace la Steaua şi la Dinamo în ciuda presiunilor la care a fost supus. Făcut miliţian peste noapte, ameninţat cu pistolul şi arestat, „Gâscanul“ a refuzat să se despartă de FC Argeş. A făcut-o o singură dată, la apusul carierei, atunci când a acceptat să joace, pentru un an şi jumătate la CS Târgovişte. În anii ’80, aria de selecţie a cluburilor Dinamo şi Steaua a scăzut, în joc intrând alte trei formaţii cu „pretenţii“, Viitorul Scorniceşti, Flacăra Moreni şi Victoria Bucureşti.

15 titluri din 20 au cucerit Dinamo şi Steaua în perioada 1971-1990

DOSAR 60/1953 Antrenori şi jucători crescuţi la şcoala burgheză (...) Miron Constantinescu: Masele văd cum se poartă conducătorii asociaţiilor pe teren, în tribună, discută şi comentează aceste fapte. Însăşi educaţia în cluburile militare este făcută în aşa fel încât ele s-au îndepărtat de mase. Masele nu pot admite atitudinea provocatoare pe care o au unii jucători, aşa cum a fost Moisescu de la Dinamo, aşa cum sunt acum alţi jucători. La Dinamo Jianu a introdus un spirit capitalist. În echipele divizionare există încă o serie de elemente străine clasei muncitoare, antrenori şi jucători crescuţi la şcoala burgheză. Ei se ocupă de inocularea mentalităţii capitaliste în sport, ceea ce este important de subliniat este faptul că ei nu lucrează în jos prin jucători, ci lucrează în sus prin conducătorii departamentelor sportive CCA şi Dinamo, care se lasă influenţaţi de aceştia. Manifestările care au loc, în special la fotbal, sunt rezultate ale influenţei burgheze în sport. La CCA există tendinţa de a învinge adversarul, lipsindu-l de oamenii cei mai buni. Pentru aceasta se practică cele mai josnice mijloace. Există o concurenţă capitalistă în sport. Este suficient să arătăm cazul cu jucătorul pe care îl aşteptau la poartă două maşini, una de la armată, una de la Dinamo. Până la urmă s-a simulat arestarea lui de către Securitate. Cei care fac aceasta, fac jocul duşmanului de clasă îi dă posibilitatea să manevreze deschis împotriva noastră. „Grupările să fie criticate direct“

Manifestările care au loc pe stadioane şi în tribunele oficiale au repercusiuni peste graniţă. La matchuri participă membrii corpului diplomatic şi pe urmă se discută despre manifestările huliganice la noi. Este un fapt confirmat că lupta pentru întâietate sportivă între CCA şi Dinamo s-a transformat în rivalitate pătimaşă antipartinică, că pentru a obţine întâietate sportivă nu se folosesc mijloace cinstite, ci mijloace capitaliste. Situaţia aceasta se datoreşte elementelor capitaliste pătrunse în sport, elemente care îşi îndreaptă activitatea spre atragerea din mreaja lor a conducătorilor celor două departamente şi trebuie spus că în bună parte au reuşit.

Ce trebuie făcut. Întâi trebuie criticate în presă toate manifestările nejuste în sport. Să se scrie în ziarul „Scânteia“ un articol în care să se ia atitudine critică puternică împotriva acestor abateri. CCA nu este armata, ci o asociaţie sportivă. Dinamo la fel, nu este ministerul Securităţii Statului sau MAI (Ministerul Afacerilor Interne). Grupările să fie criticate direct. Să se arate lipsurile şi ale CCA şi ale Dinamo şi ale grupărilor sportive ale sindicatelor. Criticând prin presă, dăm un ajutor acestor asociaţii. Articolul să fie prelucrat în toate asociaţiile şi colectivele sportive din ţară. „Să se introducă linia partidului în sport“ În al doilea rând, să se înceapă munca de educare politică a sportivilor. Să se ducă o muncă intensă cu aceştia, folosindu-se cele mai bune cadre de propagandişti, care să aibe o preocupare permanentă de educare a sportivilor.

Prin educarea politică a jucătorilor vom reuşi să facem şi educarea publicului.

În al treilea rând trebuie să analiză m şi să aducem îmbunătăţiri în nivelul material al grupărilor sindicale în mod principial, ridicându-le la nivelul condiţiilor materiale de la CCA şi Dinamo.

În al patrulea rând, cadrele de conducere ale acestor departamente (inclusiv cei prezenţi) să introducă cu fermitate linia partidului în sport. Să fie principiali, să lupte pentru ridicarea sportului la nivelul prestigiului internaţional de care se bucură republica noastră. Singura politică justă în sport este politica principială. În al cincilea rând, CCFS are lipsuri foarte serioase, că s-a ajuns până aici. Nu a reuşit să se impună. A dus o politică de echilibru a forţelor, aşa cum spune tovarăşul Bodnăraş, politică care a dus la practicarea unui liberalism nepermis. CCFS să nu ducă o politică de echilibru, ci o politică principială şi aceasta să se simtă şi în ziarul „Sportul popular“, pentru a face educarea şi a publicului şi a sportivilor spre ridicarea nivelului sportului.

Sfârşit

Miron Constantinescu, secretar al Comitetului Central şi preşedinte al Comisiei de Stat a Planificării: "În echipele divizionare există încă o serie de elemente străine clasei muncitoare, antrenori şi jucători crescuţi la şcoala burgheză. Ei se ocupă de inocularea mentalităţii capitaliste în sport." CIOCOII VECHI ŞI NOI

Fruntaş în comunism, Mitică Dragomir a devenit capitalist de frunte

Cei 50 de ani de comunism experimentaţi involuntar de români nu au putut fi şterşi cu buretele de o revoluţie pe care tot mai mulţi o consideră mai degrabă o lovitură de stat pusă la cale de eşalonul doi al Partidului Comunist Român. Ca şi în politică, sportul românesc este în continuare bântuit de fantomele trecutului, multe dintre acestea cocoţate în funcţii de conducere. Fotbalul îl are ca „prim-ministru“ pe Mitică Dragomir, unul dintre locotenenţii vechiului regim, cel care conduce de ani buni, după aceeaşi filozofie comunistă, Liga Profesionistă de Fotbal. Personaj malefic, Dragomir s-a acoperit de glorie în ochii şefilor PCR prin promovarea echipei Viitorul Scorniceşti pe prima scenă a fotbalului românesc şi abilitatea extraordinară de a produce bani negrii, ca preşedinte la Victoria Bucureşti, pentru şefii Securităţii. Cu trupa din Scorniceşti, localitatea natală a dictatorului Nicolae Ceauşescu, Dragomir a stabilit adevărate recorduri mondiale. Viitorul a fost prima echipă sătească din lume care a jucat în prima ligă.

„TATĂL ŞMECHERILOR“. Lui „Corleone“ i-au priit şi anii de comunism