Potrivit unui studiu internaţional, consumatorii români cu vârste cuprinse între 30 şi 44 de ani apreciază branduri precum Charlie Chaplin, The Beatles sau Madonna, dar şi mărci specifice generaţiei mai tinere, precum Bugs Bunny, Matrix sau Nokia.

Consumatorii români din Generaţia X sunt caracterizaţi ca fiind preocupaţi de viaţa socială şi de comunitate, şi având un sentiment naţional intens, de unde şi interesul lor către brandurile culturale.

Aceasta este una dintre concluziile unei cercetării internaţionale intreprinse pe 5.208 de subiecţi din Generaţia X din 18 ţări. Studiul a fost realizat în România pe 300 de subiecţi de Graffiti BBDO, Proximity şi Mercury Research. Consumatorii români din această categorie sunt caracterizaţi ca fiind preocupaţi de viaţa socială şi de comunitate, şi având un sentiment naţional intens, de unde şi interesul lor către brandurile culturale.

Potrivit cercetării efectuate, Generaţia X din România este diferită de cea din restul ţărilor incluse în studiu, pentru că a înfruntat o perioadă zbuciumată din istorie, respectiv comunismul, pe când celelalte ţări nu au traversat momente critice.

Astfel se explică predilecţia acestei generaţii către branduri care induc ideea de liberate, precum Phoenix sau Matrix, branduri care servesc familei şi gospodăriei, precum Ikea, branduri de lifestyle, precum Nokia sau Google, şi branduri de lux, ca Mercedes sau BMW.

Printre eroii showbiz-ului modern apreciaţi în România se numără branduri precum “Friends” (simbolul cercului de prieteni), Madonna, Marilyn Monroe sau Bugs Bunny. La polul opus, Generaţia X nominalizează personaje precum Darth Vader sau Saddam Hussein. Mărcile tradiţionale româneşti, respinse

Explicaţia pentru afinitatea Generaţiei X către anumite branduri şi respingerea altora, preponderent naţionale, stă în faptul că cei cu vârste cuprinse între 30 şi 44 de ani au ars anumite etape mai repede decât predecesorii lor, numiţi în studiu Baby Boomers (cei cu vârste cuprinse între 45 şi 65 de ani), şi decât "urmaşi", numiţi Generaţia Y (tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani) şi au asimilat în mod diferit experienţa brandurilor.

Astfel, potrivit studiului, 28%–35% din reprezentanţii Generaţiei X din România resping mărcile tradiţionale româneşti, precum Gambrinus, Eugenia sau Carpaţi.

Spre deosebire de celelalte tipuri de consumatori, cei din Generaţia X iau decizii de cumpărare bazate pe un ambalaj atragător mai des decât o fac cei din celelalte 12 ţări participante la studiu, ceea ce le dă speranţe agenţiilor de publicitate şi oamenilor de marketing în ceea ce priveşte targetarea lor în funcţie de produs. Cine formează Generaţia X în România?

Din punct de vedere statistic, Generaţia X este cea mai numeroasă categorie din ţară. Cei care o formează sunt împliniţi social şi familial şi îşi permite să cheltuiască. Familia românilor este mai orientată către tradiţii, crescută într-un mediu mai sigur şi mai sănătos decât în majoritatea celorlalte ţări analizate.

Tehnologia modernă se bucură de apreciere medie din partea românilor, dar de mai multă încredere, comparativ cu ţări precum Belgia şi Franţa.

Valorile tradiţionale şi siguranţa familială sunt mai des întâlnite la Generaţia X din România în comparaţie cu alte ţări.  Totodată, această generaţie încearcă să menţină un echilibru între viaţa profesională şi cea personală. Acest aspect e reflectat de faptul că aceşti oameni recunosc importanţa momentelor de relaxare cu prietenii la sfârşitul unei zile de muncă, precum şi de preferinţa lor pentru branduri cu atitudine etică.

Generaţia X îşi menţine o imagine pozitivă asupra propriei vieţi, în ciuda stresului şi a constrângerilor la care sunt supuşi. Este o generaţie optimistă, ambiţioasă, care caută în permanenţă echilibrul. Românii din Generaţia X apreciază că locul de muncă este foarte important, totuşi se simt arareori răsplătiţi conform aşteptărilor.

Schimbările de job sunt mai frecvente în România decât în 14 din ţările implicate în studiu. Acest aspect este confirmat şi de faptul că românii sunt mai nerăbdători şi idealişti în efortul lor de a-şi atinge scopurile. Locul de muncă este considerat de români foarte important, mai mult decât îl consideră respondenţii din alte 12 ţări analizate în studiu.

(16:25)