Primarul nu vrea deocamdată să plece din Sibiu, dar, teoretic, consideră că atât funcţia de premier, cât şi cea de preşedinte al României ar reprezenta o provocare.

Ioana Lupea: Cum se obţin în Ardeal unanimităţile? Klaus Johannis: Ca şi în altă parte, convingând oamenii de o treabă bună.

Mircea Marian: Noi zicem că în sud se obţin cu mici şi bere, generic vorbind. Nu cred. E un fenomen supraevaluat.

M.M.: A contat faptul că aţi făcut ceva pentru comunitate sau faptul că aţi avut şi contracandidaţi slabi? Cred că ecoul pozitiv se datorează muncii pe care am depus-o şi ideilor cu care am venit în administraţia sibiană. Candidaţi slabi, dv. îi calificaţi astfel.

I.L.: Dar dv. cum îi calificaţi? Trăiesc cu impresia că partidele nici nu au dorit să cucerească Primăria Sibiului, dându-şi seama că ar avea şanse puţine. A fost puţin o competiţie proformă.

I.L.: Ce s-a schimbat fundamental în viaţa sibienilor, în mandatul dv.? Locuri de muncă, infrastructura oraşului, vizibilitatea şi atmosfera oraşului.

M.M.: În privinţa investiţiilor şi a locurilor de muncă, înţeleg că oraşul e suprasaturat, din moment ce nu se mai găsesc terenuri pentru Mercedes. N-au găsit niciunde în România. Nu vreau să deturnăm discuţia spre Mercedes. A fost o tatonare, nu a fost o intenţie de investiţie. Da, este adevărat că avem şomaj practic zero şi că terenurile în Sibiu şi din jurul Sibiului sunt relativ scumpe. Asta nu înseamnă că nu o să avem investitori sau investiţii. Dar o să avem puţini investitori care investesc extensiv, pe suprafeţe mari şi cu forţă de muncă slab plătită. Vom avea investiţii în domeniul high-tech, servicii, servicii financiare, asigurări, turism, domenii care nu cer nici terenuri mari, nici zeci de mii de oameni, ci forţă de muncă relativ mică, dar care generează venituri mari.

I.L.: Oamenii tineri rămân sau pleacă în aceste condiţii? Poate că ar dori să rămână, dar acest tip de dezvoltare nu le oferă prea multe oportunităţi. În mare, trendul este acelaşi ca în restul ţării, tinerii îşi doresc să plece. E trist, dar adevărat că asta e ţara noastră. Însă, într-un procentaj încă mic, mulţi tineri din Sibiu spun „nu vreau să plec“. Sunt oameni care au plecat, s-au realizat, sunt manageri şi se întorc în Sibiu, pentru că între timp văd posibilitatea să-şi valorifice potenţialul inclusiv în Sibiu.

M.M.: Un lucru pe care l-am văzut şi l-am aflat vorbind cu mai mulţi oameni este că aveţi o presă extrem de favorabilă aici în oraş. Aş zice chiar un pic... Aservită?

M.M.: Aţi spus-o dv. E un pic atipic, încerc să explic. Putem să excludem termenul de aservire, că i-am cumpă rat. N-aş avea nici cu ce, nici de ce.

I.L.: Publicitate de la „Sibiu Capitală Culturală“? Şi publicitatea electorală am distribuit-o la toate ziarele. Dar de acolo nu rezultă o presă foarte favorabilă. Sunteţi din domeniu şi ştiţi foarte bine că în campania electorală orice articol se poate cumpăra. Poţi să fii pictat cel mai superb sau cel mai rău. Astea sunt faze trecătoare. Ziarul de astăzi este cel mai neinteresant lucru mâine. Pentru a spune că ai o media favorabilă trebuie să o ai peste an şi asta am avut şi eu, şi Sibiul, şi reflectă realizările oraşului.

M.M.: Se spune „dai în Johannis, faci rău Sibiului“? Se poate. I.L.: Câte audienţe daţi într-un an? Definiţi termenul de audienţă.

M.M.: Aici, la primărie, cu număr de înregistrare... În ultimii doi ani, n-am dat nici una. Înainte am dat, săptămânal, o oră, două. Într-o oră poţi să asculţi, cinci, maximum zece oameni, depinde de cât de repede pot să-şi expună problema. Vorbesc cu oamenii pe stradă, în preajma şantierelor, când opresc maşina vin şi mă întreabă „domnule primar, aici de ce aşa şi nu altfel“.

I.L.: Dar care sunt problemele cu care veneau, de obicei, oamenii la dv. la primărie? Majoritatea să ceară locuinţe sau locuri de muncă, unde nu-i pot ajuta. De locuinţe se ocupă comisia socială şi nu mă implic, iar locurile de muncă nu sunt domeniul primarului. Dar, în oraş, acolo unde vorbesc neinstituţionalizat cu oamenii, probleme pe care mi le spun ei sunt de infrastructură, „reparaţi strada, aduceţi apa, canalul“...

I.L.: Mai sunt astfel de probleme în oraşul Sibiu? Mai sunt, dacă au fost neglijate 60 de ani. Şi proiectele mari de-abia acum încep. Problemele importante nici nu sunt cunoscute de oameni, ei văd doar că acolo se aglomerează...

M.M.: Adică veţi începe desţelenirea oraşului, aşa cum s-a întâmplat în Bucureşti? Vreţi să mă înjuraţi cu comparaţ ia asta?

M.M.: Mergeţi prin Bucureşti, ce părere aveţi? Este o catastrofă. Există soluţ ii şi pentru Bucureşti, dar le vor găsi primarii lui. Ce vrem să facem pentru Sibiu se încadrează într-un program de dezvoltare a oraşului. Traficul, ca măsură imediată, se rezolvă prin construirea centurii. În perspectivă, prin îmbunătăţirea întregii reţele, străzi, bulevarde, poduri, tuneluri, viaducte, în aşa fel încât să fie un concept bun, care să permită un flux destul de mare, dar care nu trebuie să devină prea mare. De aceea investim masiv în dezvoltarea transportului public.

AUTORITAR. Klaus Johannis îşi cântăreşte bine cuvintele şi nimeni nu-i iese din vorbă

ALIANŢE LOCALE

„În politică, joci cu cei care sunt, nu cu cei pe care îi doreşti“

M.M.: În perioada guvernului PSD, ştiu că aţi dus-o destul de greu. Cu toate acestea, pe plan local, aţi făcut o alianţă cu PSD. În politică trebuie să joci cu cei care sunt, nu cu cei pe care îi doreşti. În consiliul judeţean au intrat prin vot patru formaţiuni: Forumul, liberalii, PSD şi democrat-liberalii. Noi avem o relaţie bună cu liberalii, am fost împreună patru ani în administraţie şi lucrurile au mers bine, am hotă rât să continuăm. Şi dacă la consiliul local lucrurile au fost foarte simple, pentru că am câştigat majoritatea, la consiliul jude- ţean nu am obţinut majoritatea. Şi pentru a face judeţul guvernabil trebuie să mai cauţi pe cineva. Noi avem preşedintele, dar e nevoie de o majoritate de voturi.

I.L.: De ce PSD şi nu celălalt partid, PDL, care a obţinut cele mai multe voturi în judeţ? Iar dv. aţi promis că veţi respecta votul cetăţenilor. Eu am avut o relaţie bună cu toate partidele înainte de campania electorală. Însă, cu câteva zile înainte de campania electorală, PDL a racolat primarul Mediaşului, pe Daniel Thellmann, care a fost al Forumului Democrat German. Cred că România suferă de multe boli în spaţiul public şi cred că trebuie să existe un fairplay în politică. Or, racolarea unui politician foarte vizibil dintr-o formaţiune, care pentru acea formaţiune a fost o piesă importantă, nu mi se pare fairplay.

I.L.: Era deja într-o relaţie bună locală cu PDL. Eram dispus la o coaliţie. Dar nu poţi să spui că facem coaliţie şi după aceea să-l iei la tine în tabă ră. Nu pot să tolerez aşa ceva. Şi nu cred că e bine să tolereze electoratul. Consider că PDL a făcut o greşeală şi sancţionez această greşeală. Consider că electoratul m-a pus la maneta prin care pot să sancţionez aşa ceva. Putea să mă pună într-un colţ de unde asistam neputincios.

M.M.: Ei spun că dl Daniel Thellmann a venit de bunăvoie. Aţi fi vrut să nu-l accepte. Nu că aş fi vrut. Le-am cerut ultimativ să nu-l accepte. Şi l-au acceptat. Le-am spus şi ce se întâmplă dacă-l acceptă, le-am descris variantele.

I.L.: Dar de ce credeţi că dl Thellmann a renunţat la Forum pentru PDL? Părerea mea este că a fost o racolare ca la carte: un pic de ameninţare, cu un pic de zahăr, speculate ambiţiile unui politician dintr-un orăşel de provincie.

M.M.: De fiecare când a fost Traian Băsescu la Sibiu, părea că vă înţelegeţi foarte bine. Ruptura e la nivel central sau doar aici, pe plan local, cu cei de la PDL? N-am discutat cu nimeni din PDL, cu excepţia actorilor locali.

M.M.: Şi credeţi că relaţia cu Traian Băsescu rămâne. Nu am avut niciun contact cu preşedintele din martie, sau poate mai devreme, când am fost eu la Bucureşti.

I.L.: Aţi declarat într-un interviu că veţi încerca să vă înţelegeţ i, spre binele Sibiului, cu orice guvern ar veni la putere după alegerile generale. Dar dacă, până la urmă, PDL va forma guvernul? Veţi trece peste istoria cu Thellmann, veţi rezolva conflictul cu PDL? În măsura în care această rezolvare e necesară Sibiului, ea va avea loc.

I.L.: Aţi spus că o alianţă cu PSD nu înseamnă că sunteţi de stânga, aşa cum o alianţă cu liberalii nu înseamnă că sunteţi de dreapta. Totuşi, nu vă poziţionaţi niciunde ideologic? Nu am o doctrină. Faptul că nu m-am poziţionat doctrinar m-a ajutat să evit multe situaţii neplăcute.

FERM. În relaţii bune cu Băsescu, Johannis nu iartă PDL Sibiu că i-a racolat un primar. Pedeapsa: a format majoritatea în CJ cu PSD

DESCENTRALIZAREA NECESARĂ

„Odată şi odată va trebui să recunoaştem: dorim sau nu dorim autonomia locală“

I.L.: Sibiul nu e o insulă, e un oraş din România. Primarul Sibiului are nişte opinii cu privire la cum merg lucrurile în societate? Ar face bine să aibă şi are.

I.L.: Despre procesul anticorupţie asupra căruia ne atrage atenţia şi UE? Cred că este una dintre bolile de care suferim. Dar cred că se merge într-o direcţie bună. Corupţia nu poate fi eradicată într-un termen scurt şi poate fi eradicată numai dacă se creează mecanisme de ţinere sub control. În ultima vreme am asistat la scandaluri de corupţie în ţări unde noi zicem că lucrurile merg bine, spre exemplu în Germania. La noi apare frecvent mica corupţie, care în statistici dă foarte rău. Este datoria parlamentului să creeze un cadru legislativ defavorabil corupţiei, începând cu legislaţia financiară, economică, administrativă.

I.L.: S-a vorbit foarte mult despre reforma clasei poltiice. Or, vedem că la aceste alegeri locale au ajuns în funcţii şi oameni suspectaţi sau chiar judecaţi de corupţie. E o problemă care ţine de credinţă. Eu cred că, în România, lucrurile merg spre bine. Cred că ameliorarea climatului politic se produce tot prin politicieni. Nu putem să-i mutăm pe politicienii români de aici şi să aducem alţii, ăştia sunt.

M.M.: V-aţi dori mai multă autonomie la nivel local? Ar fi bine ca autonomia locală stipulată să se şi întâmple şi să se şi respecte. Este inadmisibil ca printr-un act al unui ministru, fie el al finanţelor şi economiei, să dispară o sursă de finanţare dintr-o comunitate locală.

I.L.: Vă referiţi la impozitul pe tranzacţiile imobiliare. Da, şi la taxa pe timbru judiciar. La noi s-a pornit de la un stat centralizat, urmaşul statului comunist unde totul era concentrat în Capitală. Descentralizarea, în mod natural, se întâmplă lăsând domenii şi decizii în preocuparea comunităţilor locale. Dacă vrei să descentralizezi un domeniu, trebuie să dai şi resursa financiară. Acest proces a fost tergiversat de toate guvernele. Guvernul e central şi doreşte puterea acolo, noi suntem descentrali şi dorim puterea aici. Odată şi odată va trebui să recunoaştem: dorim sau nu dorim autonomia locală.

M.M.: Singurul care a protestat atunci când Varujan Vosganian v-a luat această sursă de venituri a fost primarul sectorului 1, Andrei Chiliman. E prima oară când spuneţi lucrul acesta. Am spus şi atunci. Că nu a apărut în ziarele mari, e altceva: probabil că poziţia mea nu a fost destul de interesantă.

I.L.: Ştiţi cum se spune, unde-s mulţi puterea creşte. De ce nu aţi iniţiat un protest împreună cu administraţiile de la dv. din judeţ sau cu Liga Primarilor? În anii ’90, s-au creat asociaţiile administraţiilor locale, ale oraşelor, municipiilor, jude- ţelor. La sfârşitul anilor ’90, erau destul de independente, destul de vizibile şi destul de respectate de guvern. Guvernarea PSD a reuşit să le transforme în vehicule politice. Drept pentru care şi-au pierdut rolul în procesul legislativ. După care, în următoarea guvernare, s-a copiat modelul PSD, asociaţiile fiind transformate în vehicule ale Alianţei D.A., şi aşa mai departe. Asociaţ iile administraţiilor locale au pierdut foarte mult din voce, pentru că au pierdut foarte mult din independenţă.

I.L.: Presupun că şi în aceste asociaţii se pot face revoluţii. Sau nu vă place rolul acesta? Eu nu m-am implicat foarte mult după ce şi-au pierdut independenţa.

I.L.: De ce nu pledaţi public pentru independenţa acestor asociaţii şi pentru recâştigarea influenţei lor? Poate o s-o fac. E o chestiune care mă preocupă.

SPRIJIN GUVERNAMENTAL

Aeroportul a costat 70 de milioane de euro, din care guvernul a plătit 10

M.M.: Premierul Tăriceanu este cel care v-a ajutat mai mult în ultima vreme, şoseaua de centură, aeroportul... Să detaliem acest ajutor. Nu vreau să minimalizez implicarea premierului Tăriceanu sau a ministrului Orban, care ne-au ajutat mult. Însă aeroportul a costat 70 de milioane de euro, din care, până una alta, guvernul a plătit 10. Restul sunt banii oraşului şi ai judeţului Sibiu. Este un aeroport vital pentru sudul Transilvaniei, în condiţiile în care România are o infrastructură rutieră foarte proastă. La centură se lucrează cam de 25 de ani. În faza fierbinte s-a intrat în vremea guvernării PSD, pe vremea lui Mitrea. Au fost nişte italieni care au lucrat ce au lucrat şi până la urmă nu s-au mai înţeles cu Ministerul Transporturilor. S-a rupt contractul, s-a refă- cut licitaţia... Dar asta nu s-a făcut pentru că e frumos cineva din Sibiu: e o lucrare ISPA, finanţată 75% din bani europeni, care, indiferent cine ar fi fost primar, ministru sau prim-ministru, trebuia făcută.

I.L.: Acum cine a câştigat licitaţia pentru centură? Un consorţiu de firme germane şi sibiene, firma care a lucrat cea mai mare parte din aeroport, împreună cu altele, antreprenori şi furnizori.

M.M.: Domnul Carabulea, patronul Atlassib? Printre alţii şi domnul Carabulea.

CE SPUNE DESPRE...

PRIMĂRIA SIBIULUI ŞI GRUPUL ALTLASSIB

„E natural ca un grup de firme mari să apară în multe locuri“

I.L.: Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, afirma cândva că la Sibiu este tot atâta corupţie cât şi în restul ţării. Nu pot să evaluez această declaraţ ie. Bănuiesc că domnul Scheele a văzut din elicopter România. Un politician nu are voie să facă astfel de declaraţii, corupţia nu este a unui loc, ci a unui om sau grup de oameni. Poate să spună că în România corupţia la nivel de x este la fel ca şi în alt loc. Dar să spună că la Primăria Sibiu nivelul corupţiei este la fel ca în toată ţara ar fi o jignire.

M.M.: Înţeleg că, aşa cum la Bucureşti se vorbea despre grupul de la Golden Blitz, aici se spune că Atlassib, patronat de Ilie Carabulea, este favorit la contractele primăriei. Este o afirmaţie care se face în Bucureşti. În Sibiu, lumea ştie cum sunt treburile.

M.M.: Cum sunt? Foarte simple. Pe bune şi pe licitaţie.

I.L.: Totuşi, numele dv. a fost implicat în câteva scandaluri legate chiar de acest domn Carabulea. Clădirile de la centrala termică i-au fost vândute fără licitaţie. Cu licitaţie. Cum să vă spun, domnul Carabulea are, să nu zic un imperiu, un grup de firme mari.

I.L.: Adică un imperiu mai mic. E natural ca un grup de firme mari să apară în multe locuri. Cine să apară, SRL-urile de bloc?

I.L.: Dar atunci când Traian Băsescu spunea acelaşi lucru în legătură cu grupul Golden Blitz nimeni nu l-a crezut. Puteau să-l creadă.

I.L.: Pădurea Dumbrava, firma domnului Carabulea, construieş- te un complex rezidenţial, locuinţ e, supermaketuri, zone de distracţie, pe locul fabricii de covoare SITEX. Asta nu va dăuna împrejurimilor? Cunosc proiectul şi l-am găsit un concept bun de refuncţionalizare a unei vechi zone industriale. Dar proiectul nu a fost încă dezbătut în consiliul local şi este prematur să discutăm despre asta.

M.M.: Se vorbea despre defrişarea unei porţiuni de pădure. De la prima discuţie am spus că nici nu poate fi vorba de defrişare. El, personal, domnul Carabulea, mi-a prezentat intenţia de proiect.

I.L.: Dv. aţi văzut proiectul, e un concept rezidenţial de lux cu 1.200 de locuinţe, satisface cererea de locuinţe din Sibiu? Nu pot să apreciez, l-am văzut în stadiul de desen. Arhitecţii mei mi-au spus unde e bun, unde e rău.

TESTUL DE SINCERITATE

„Nu-mi doresc să plec din Sibiu“

I.L.: Câţi ani vă gândiţi să rămâneţi primar? Fiind ales pentru patru ani, opţiunea ar fi să fiu primar patru ani. Întrebarea mi s-a pus de multe ori şi cu multe subînţelesuri. Cred că, deocamdată, locul meu este aici. Mi-e greu să evaluez acum ce voi face peste patru ani sau dacă apare o altă oportunitate. Acum sunt bucuros că am fost acceptat de sibieni cu un scor bun.

M.M.: V-ar tenta să candidaţi la preşedinţia României? Este o întrebare care creşte în frecvenţă.

M.M.: Până acum n-a apărut nimeni care să-l bată pe Traian Băsescu şi partidele adversare preşedintelui sunt în căutarea unei soluţii. Nu sunt convins că eu sunt această soluţie. Nu-mi doresc să plec din Sibiu.

I.L.: Dar dacă dintr-o cercetare sociologică ar reieşi că oamenii vor acest lucru? Se vorbeşte despre primar neamţ, preşedinte neamţ. Când voi ajunge în situaţia aceasta vă voi da un răspuns.

I.L.: Dv. vă cunoaşteţi mai bine decât vă cunosc cei care ar dori să vă facă o propunere. Pentru ce poziţie v-aţi considera mai potrivit, mai calificat, pentru cea de preşedinte sau pentru cea de premier? Şi una, şi alta ar fi o provocare interesantă, teoretic.

M.M.: Dar când vedeţi ce se întâmplă la Bucureşti, nu vă spuneţi: eu aş face asta? Da, mă gândesc.

M.M.: Cunoaşteţi şi alţi primari. Este vreunul un model pentru dv.? Nu am un model de personalitate, nici aici, nici în altă parte.