Apollo 440: „Ne vom dezlănţui pe scenă la Bucureşti“.
După 18 ani de la debut, trupa britanică Apollo 440 rămâne unul dintre „pionii“ principali ai muzicii electronice, „o biserică a celor deschişi la minte“, după cum caracterizează acest gen Travor Gray, unul dintre fondatorii formaţiei. Apollo 440 va concerta pentru prima dată la Bucureşti, pe 4 iulie, la B’Estfest şi speră că publicul român îi va găsi la fel de „proaspeţi şi plini de viaţă ca întotdeauna“. EVZ: Pe site-ul oficial aveţi o biografie în latină. De ce aţi ales o asemenea prezentare? Travor Gray: Hmm... e un pic jenant... Textul acela n-are niciun înţeles şi l-am pus acolo pentru că ne-a „căzut“ site-ul şi-am pierdut versiunea în engleză. Însă noul nostru site va fi gata până la data la care vom cânta la B’Estfest. Între timp, uitaţi-vă pe pagina noastră de pe myspace. Sunteţi consideraţi unii dintre pionierii muzicii electronice din Marea Britanie. După 18 ani de carieră, credeţi că în muzica electronică poate să mai apară ceva nou, inovator? Cred că ceea ce i-a ajutat pe pionierii muzicii electronice a fost faptul că au putut jongla cu genurile muzicale, că au putut mixa stiluri care, la prima vedere, erau la poluri opuse. Piesa noastră, „Ain’t Talking ’Bout Dub“, de exemplu, „amestecă“ rockul şi drum’n’bassul într-un mod care nu se mai văzuse până atunci. O mulţime de muzicieni din toată lumea s-au inspirat, ulterior, din această melodie a noastră, au prins curaj să experimenteze, să facă lucruri diferite. Eu cred că muzica este într-o continuă schimbare, la fel cum este şi societatea. Iar muzica electronică este oricum o biserică a celor deschişi la minte şi e greu să spui unde a început şi unde se va termina... Multe dintre piesele voastre sunt dedicate unor personalităţi din trecut, ca Jean Baudrillard sau Marcel Duchamp. E greu să găseşti un „erou“, o sursă de inspiraţie, în zilele noastre? Întotdeauna vor exista personalităţi care să te inspire. Însă oamenii trebuie să le descopere. Ar trebui să caute mai mult, să citească, să descopere mai mult. Internetul e plin de lucruri interesante. Şi, cum spunea James Joyce: „N-am întâlnit încă un om plictisitor“... Până anul trecut, aţi avut o pauză concertistică destul de mare. Acest lucru v-a afectat cariera? Mi-e greu să mă gândesc că avem o carieră. Eu fac muzică de la vârsta de 7 ani, muzica este deja o parte din viaţa mea, nu o carieră... Iar faptul că nu am mers în turnee timp de 7 ani este un fapt de viaţă. Cred că aveam nevoie de o pauză şi sper că atunci când ne veţi vedea pe scenă să vă părem la fel „proaspeţi“ şi de plini de viaţă ca întotdeauna. Noul album are un titlu interesant, „The Future’s What It Used To Be“ („Viitorul este ceea ce obişnuia să fie“). Când eram mici, ni se spunea că lumea va fi fabuloasă în viitor, că roboţii vor munci în locul nostru, că noi vom avea o grămadă de timp liber, că sărăcia va dispărea şi că omul va cuceri Universul. Însă nu e deloc aşa. Lumea e şi mai săracă, şi mai bolnavă, noi muncim mult mai mult, avem mai multe datorii. Şi cred că e datoria noastră să facem viitorul mult mai bun. Pentru show-ul de la Bucureşti? Noi ne dezlănţuim pe scenă, voi în faţa ei. Apollo Four Forty - Ain't Talking' Bout Dub:
„Missy Eliott a Blocului de Est“ vrea recunoaştere în România Cântăreaţa de origine română Miss Platnum, un amestec între Missy Eliott, Pink, Fergie şi „Miss Aguilera“, o adevărată „Missy Eliott a Blocului de Est“, cum a descris-o critica internaţională, va urca pentru prima dată pe o scenă din România la B’Estfest 2008. Pe numele ei adevărat Ruth Renner, artista va cânta în vara aceasta la mai multe festivaluri europene de prestigiu, precum cel de la Roskilde din Danemarca, SummerJam din Germania sau Chiemsee Reggae Summer.
Pe 4 iulie, la B’Estfest, Miss Platnum va avea pentru prima oară prilejul să se prezinte în faţa publicului „de acasă“ cu muzica ei originală, care combină stilurile hip-hop, rithm&blues şi pop cu ritmuri balcanice şi cu texte pline de ironie. Artista, născută în România şi stabilită de la vârsta de 8 ani în Berlin, declara pentru „Evenimentul zilei“ că are emoţii mari pentru concertul de la Bucureşti, mai mari decât pentru oricare alt spectacol programat vara aceasta. Ruth, care în ultimul an a cucerit topurile europene, dar şi pe cele româneşti (piesa „Give Me The Food“ a ajuns pe locul 11 în topurile de muzică autohtone), a făcut un salt mare, de la nişa muzicii „R’n Balkan“, cum a fost botezat de critică stilul ei, direct în prima lojă a muzicii europene. „Mă întorc să arăt ţării natale ce am reuşit în viaţa mea de artist“ Succesul şi popularitatea nu sunt o motivaţie artistică pentru tânăra născută în Timişoara în urmă cu 27 de ani. Succesul pe care îl are în România, însă, are o semnificaţie deosebită pentru artistă. „Să reuşesc în România este foarte important pentru mine. În România a început viaţa mea şi s-a născut dragostea mea pentru muzică. Acum mă întorc să arăt ţării natale ce am reuşit în viaţa mea de artist. Mă bucur foarte mult că ceea ce fac place şi românilor“, spune ea.
PROMISIUNI „Va fi o mare petrecere pe scenă şi în public“ Fidelă tradiţiei muzicale impuse primului album, „Chefa“, Miss Platnum pregăteşte un al doilea album, pentru care a colaborat şi cu muzicieni români. „În februarie am fost în România, la casa părinţilor mei, unde am început să lucrez la noul album. Am colaborat cu artişti români şi pot spune doar că această colaborare a adus un spirit extraordinar în piesele noi, un spirit balcanic. Dar cu cine am colaborat nu am să povestesc deocamdată, va rămâne strict secret până la lansarea pieselor...“, spune ea.
Artista încearcă să surprindă nu numai cu noul album, ci şi cu spectacolul pe care îl va prezenta la Bucureşti pe 4 iulie, când promite fanilor care vor veni la Romexpo „o mare petrecere pe scenă şi în public“. „Datorită trupei cu care cânt, şi muzicii, bineînţeles, concertele mele sunt întotdeauna speciale. Am o trupă formidabilă, două cântăreţe în backing vocals foarte bune, iar show-ul nostru transmite multă energie, mult suflet şi chef de a sărbători“, mai spune artista.
Miss Platnum - Give me the food:
Recomandările noastre
