Printre noutăţile genului se numără „Atlasul norilor“ şi „The Year’s Best Fantasy&Horror“.

„Science fiction (SF) este ceea ce spunem noi că este“, afirma Damon Knight, iar Isaac Asimov spunea că „literatura SF este specia literară care tratează răspunsurile oamenilor la modificările ştiinţei şi tehnologiei“. Fantasy-ul este literatura de ficţiune în care apar locuri, evenimente şi fenomene care nu se regăsesc în lumea actuală şi nu ţin de tehnologie.

„Spaţiul singularităţii“ De curând a apărut în Raftul Denisei, de la Humanitas, „Atlasul norilor“, carte câştigătoare a British Book Literary Fiction Award.

Cele mai bine vândute titluri fantasy la Rao sunt „Stăpânul Inelelor“, de Tolkien, „Eragon“, de Cristopher Paolini (vol. 1 şi 2, al treilea va apărea anul acesta), seria „Roata Timpului“, de Robert Jordan, „Trilogia Bartimaeus“, de Jonathan Stroud şi seria „Lumea Disc“, titlurile fantasy pentru adulţi de Terry Pratchett. La Rao s-au reeditat până acum „Stăpânul Inelelor“ şi seria „Narnia“ fiind aşadar publicaţi autorii clasici ai literaturii fantasy, precum Tolkien şi C.S. Lewis.

Vara asta, toată lumea citeşte „Tunele“, iar Editura Corint Junior a vândut 10.000 de exemplare până acum, cartea fiind şi cel mai vândut titlu la Bookfest.

Tritonicul propune titlurile „Spaţiul singularităţii“, „Cartea lui Ash - O istorie secretă“, şi „Grădinile lunii“. Editura Nemira ne tentează cu antologia „The Year’s Best Fantasy&Horror“, dar şi cu titlurile „Atlasul secret“ şi „Alegerea lui Hobson“. (Simona Chiţan)

CLASICII GENULUI

De la Herbert la Tolkien, cu „Dune“ şi „Stăpânul inelelor“

Genului F&SF i s-au găsit precursori încă de la începuturile literaturii, de la Ghilgameş, Beowulf, Mahabharata şi legendele regelui Arthur (pentru fantasy), continuând cu epoca modernă, când au apărut primele texte de SF: „Frankenstein“ de Mary Shelley, scrierile lui Edgar Allan Poe sau romanele „părinţilor“ recunoscuţi Jules Verne şi H.G. Wells. Clasicii acestui gen sunt „tineri“, ei acoperă o perioadă ce vine până spre anii ’70: Isaac Asimov, Robert A. Heinlein, Arthur C. Clarke, Frank Herbert, Philip K. Dick sau, pentru fantasy, J.R.R. Tolkien („Stăpânul inelelor“), C.S. Lewis („Cronicile din Narnia“), Roger Zelazny (seria „Amber“).

La începutul anilor ’90, când a avut loc explozia editorială, literatura F&SF nu putea rămâne nici ea străină cititorilor (şi scriitorilor) români. Editura Nemira a făcut pionierat în domeniu (au mai fost şi alte edituri care au publicat F&SF, dar numai Nemira a avut un program solid, care continuă, iată, şi azi).

Primii zece ani au fost de recuperări, ani în care au apărut în versiune românească aproape toate marile cărţi ale genului („Fundaţia“, seria lui Asimov, seria „Dune“ a lui Frank Herbert, „Stăpânul inelelor“, de J.R.R. Tolkien, până la cărţile cu „Harry Potter“ ale lui J.K. Rowling). În ultimii ani, fenomenul F&SF s-a extins, tot mai multe edituri incluzându-l în programele editoriale.

Sunt de menţionat editurile Grupului Corint (colecţia „Galeria fantastică“ de la Leda şi traseul uluitor din ultima vreme al Editurii Corint Junior), Tritonic (cu propunerea strict contemporană - cărţi apărute după anul 2000 - a colecţiei „fiction.ro“, dar şi cu „recuperarea“ lui Roger Zelazny şi M. John Harrison), Amaltea (cu cele două serii de câte patru volume de autori români şi seria lungă de cărţi „Star Wars“). Lor li se adaugă Teora (la care au apărut Asimov, Clarke şi alţi autori emblematici pentru F&SF) şi tânăra editură Millennium Press (noile serii „Dune“ de Brian Herbert şi Kevin J. Anderson). De menţionat este şi revenirea în forţă pe piaţă a Editurii Nemira (colecţia „Nautilus“).

În afară de editurile cu colecţiile dedicate literaturii de gen, fenomenul s-a răspândit şi în celelalte edituri/colecţii, în ultima vreme apărând cărţi cunoscute fanilor la edituri ca Rao, Polirom, Humanitas.

INFLUENŢE

Cyberpunk

Literatura F&SF autohtonă are o istorie asemănătoare cu literatura mainstream românească. În ultimii 20-30 de ani, s-a remarcat dorinţa autorului român de a fi sincron cu literatura de gen de-afară. Hulit de unii, adulat de alţii, cyberpunkul a influenţat puternic modul în care s-a scris în prima jumătate a deceniului X al secolului trecut. Autori ca Sebastian A. Corn, Dănuţ Ivănescu, Don Simon, Ana-Maria Negrilă au început să scrie mult mai literar decât predecesorii lor. În ultimii zece ani, s-a dezvoltat şi componenta autohtonă de fantasy (Costi Gurgu), am asistat la amestecul acestuia cu SF-ul (Ona Frantz, Dan Doboş - autorul primei trilogii româneşti) sau cu fantasticul (Liviu Radu). În România, literatura de gen este semnalată pe la începuturile secolului XX prin cărţile unor Victor Anestin (1875-1918) sau Henric Stahl (1877-1942), apoi Felix Aderca (1891-1962). Anii ’60-’70 au însemnat şi la noi o perioadă de avânt, iar noii „clasici“ ai literaturii F&SF româneşti sunt: Ion Hobana, Adrian Rogoz, Sergiu Fărcăşan, Victor Kernbach, Vladimir Colin, până la Romulus Bărbulescu şi George Anania sau Mircea Opriţă.

Premiile româneşti care se mai acordă în prezent sunt „Vladimir Colin“ şi KULT, acordate de cenaclul virtual www.atelierkult.com.