Albirea lui Năstase, parodie juridică

Albirea lui Năstase, parodie juridică

Deputaţii îl protejează pe fostul premier de procurori, invocând chestiuni politice, nu argumente juridice.

Comisia juridică recomandă plenului Camerei Deputaţilor să nu avizeze urmărirea penală a lui Adrian Năstase. Decizia a fost luată miercuri seară, cu 18 voturi „pentru“ - provenind de la PSD, PNL, UDMR, PRM, PC - şi 4 „împotrivă“, de la PDL.

Dacă PSD s-a chinuit să îşi argumenteze poziţia în acest caz, găsind chichiţe juridice în dosarul lui Năstase, liberalii şi-au motivat decizia de a se împotrivi urmăririi penale prin argumente de ordin politic, şi mai puţin juridic. Reprezentanţii PNL s-au arătat afectaţi de „mirosul prezidenţial“ pe care l-au simţit în documente. Şi deputaţii PRM şi PC consideră că Năstase este persecutat politic. Decizia finală urmează să fie luată de plenul Camerei Deputaţilor, care va tranşa, în şedinţă comună, dosarele lui Năstase şi Mitrea. Chichiţe juridice plus argumente hilare Cele cinci partide invocă, la unison, faptul că deputaţii au fost sesizaţi de către DNA, nu de către Parchetul General, aşa cum a stabilit Curtea Constituţională. De asemenea, coaliţia pro-Năstase susţine că, printre documentele primite, nu ar exista probe care să justifice urmărirea penală. Fiecare grup parlamentar a găsit argumente suplimentare, expuse într-un material depus ieri la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Grupul PSD invocă faptul că ar fi vorba de un litigiu de natură civilă, şi nu penală. Parlamentarii PSD contestă, de asemenea, legalitatea înregistrărilor din dosar.

„Invocarea înregistrărilor ambientale ca mijloc de probă reprezintă un abuz, pentru că înregistrările în mediul ambiental au devenit mijloace de probă admise de lege, abia din 06.09.2006 (prin Legea nr. 356/2006) ulterior efectuării înregistrării“.

Deputaţii PSD au mai invocat şi faptul că „Adrian Năstase nu are nicio legătură cu numirea Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii“, deoarece numirea s-a făcut de către ministrul transporturilor de la acea vreme, Miron Mitrea. Grupul PRM a invocat şi el stăruinţa procurorilor de a transforma o cauză civilă într-una penală, precum şi lipsa de valabilitate a înregistrărilor ambientale. Deputaţii PC sunt critici faţă de modul în care DNA le-a tratat aliatul politic: „Dosarul cuprinde cu preponderenţă probe nesemnificative pentru o acuzare“. Liberalii au simţit mirosul lui Băsescu Liberalii susţin că, la doi ani de la deschiderea dosarului Năstase, actele de urmărire au fost infirmate prin decizii ale Curţii Constituţionale. În acestă situaţie, juriştii liberali se găsesc în faţa unei dileme: „Ce ar avea de făcut Camera Deputaţilor? Să ceară urmă rirea penală, care, în bună parte s-a şi efectuat, sau să nu ceară acest lucru, motivat de faptul că - la fel ca în cazul Mitrea - dosarul are un puternic miros... prezidenţial!!!“.

Din materialul studiat, liberalii au remarcat şi ei „strădania procurorilor de a transfera raporturi comerciale şi civile în domeniul penalului“. Concluzia reprezentanţilor PNL este la fel de favorabilă lui Adrian Năstase, pentru că procurorii DNA „stau mai degrabă cu un ochi în dosar, iar cu celălalt ochi - la cel care îi numeşte“. TRANSPARENCY INTERNATIONAL „Un NUP neconstituţional“

„Recomandarea Comisiei juridice în cazul Adrian Năstase este neconstituţională“, consideră Victor Alistar, directorul Transparency International (TI). Într-un comunicat de presă, organizaţia a atras ieri atenţia că motivarea deciziei, bazată pe vicii de procedură, contravine scopului declarat al imunităţii parlamentare şi că parlamentul nu se poate substitui instanţelor de judecată.

TI argumentează că avizarea începerii urmăririi penale de către cele două Camere are, exclusiv, rolul de a-i proteja pe membrii parlamentului, în caz de „posibile anchetări abuzive“, şi nu de a decide dacă există sau nu dovezi concrete care să justifice continuarea anchetei. În plus, probele pentru soluţionarea cauzei nu sunt luate în considerare decât în faza urmăririi penale, nu şi la nivelul avizării în parlament. „Doar instanţa judecătorească este în poziţia de a hotărî vinovăţia oricărui cetăţean sau consistenţa probelor din dosar“, se afirmă în comunicat.

Ne puteți urmări și pe Google News