Simţul civic firav al bucureştenilor şi inerţia autorităţilor locale fac din colectarea selectivă un sistem care este neproductiv şi foarte puţin utilizat.

Bucureştenii nu sunt obişnuiţi să recicleze, şi astfel, fără să fie con- ştienţi, aruncă „banii“ la groapa de gunoi cu tonele. Dacă locuitorii capitalelor occidentale sunt preocupaţi de obiective măreţe, precum reciclarea integrală a deşeurilor, o parte dintre cetăţenii Micului Paris încă-şi mai aruncă găleata cu gunoi pe fereastră.

În lipsa unor măsuri legislative şi a unor subvenţii de la stat care să promoveze reciclarea deşeurilor domestice, programele de colectare selectivă în Bucureşti sunt pe cât de restrânse, pe-atât de nerentabile. Din această cauză, sute de tone de materiale reciclabile, din care s-ar putea scoate bani frumoşi, iau drumul gropii de gunoi Glina şi devin sursă de poluare.

Un milion de euro, bani de campanie

Anunţat cu surle şi trâmbiţe, anul trecut, de către Ministerul Mediului, programul de implementare a sistemelor de colectare selectivă s-a limitat doar la campanii de conştientizare. Un milion de euro au fost cheltuiţi pe spoturi TV, în care cetăţenii erau invitaţi să arunce gunoaiele în containere separate, chiar înainte ca acestea să fie instalate pe străzi. La nivel legislativ sau local însă, nu au fost adoptate reglementă ri care să încurajeze crearea unui flux viabil de deşeuri de la cetăţeni către reciclatori.

Sectoarele 3 şi 6 din Capitală sunt singurele în care societăţile de salubrizare au instalat containere de colectare selectivă. „Noi nu ne scoatem deloc cheltuielile. Facem acest lucru de amorul reciclării“, spune Silviu Prigoană, patronul societăţ ii Rosal, care salubrizează sectorul 3. În opinia sa, în România încă nu se poate face reciclare, atâta vreme cât „n-avem oameni educaţ i, care să aibă decenţa să arunce ce trebuie în pubelele speciale“.

Containere rupte şi incendiate

rea puţin familiarizaţi cu prezenţ a pubelelor colorate de colectare selectivă, bucureştenii aruncă în acestea ce nimeresc. Unii chiar le vandalizează. „Am găsit containere rupte, sparte, doborâte. Au dat foc la două dintre ele“, oftează Bogdan Constantinescu, director de marketing la societatea Urban SA, care acţionează în sectorul 6. O altă mare problemă, spune el, o reprezintă cei care fură materialele reciclabile din containere şi le vând la centrele de colectare.

Urban a început ofensiva reciclă rii în urmă cu doi ani, amplasând containere mici de colectare selectivă. În aprilie 2008, societatea a realizat puncte speciale de containere mari, tip igloo, în zonele cele mai aglomerate. Într-o lună, cantitatea de materiale reciclabile depuse de cetăţeni s-a mărit cu 50%, însă cifrele au rămas totuşi reduse. În perioada 17 aprilie-23 mai, în sectorul 6, s-au colectat 22,6 tone de carton, 13,8 tone de PET-uri şi 8,3 tone de sticlă.

Convinşi „cu zăhărelul“

Ca să-i determine pe oameni să arunce selectiv, cei de la Urban trimit lunar broşuri administratorilor de blocuri, pun pliante în cutiile poştale şi lipesc afişe la aviziere. Mai mult, în primele cinci zile ale fiecărei luni, cetăţenii surprinşi că depozitează corect deşeuri în containere sunt premiaţi cu tricouri, şepci şi rucsacuri. În lunile viitoare, Urban va distribui gratuit gospodă riilor plase speciale, rezistente, cu care cetăţenii îşi pot duce de- şeurile la pubelele de colectare selectivă.

Din păcate, nici pentru Urban reciclarea nu înseamnă profit. Taxele percepute pentru salubrizare nu s-au mai mărit din 2005, în schimb benzina s-a scumpit şi costurile la groapa de gunoi s-au dublat. Reciclarea ar reduce cheltuielile de ridicare a deşeurilor cu 20%-30%, bani care reprezintă taxele cerute la groapa de gunoi.

Pierderi prea mari

„Singura rezolvare, în opinia mea, e ca statul să subvenţioneze cu minimum 50% sistemele de reciclare. Apoi, să se dea amenzi ustură toare pentru cei care aruncă aiurea. În plus, cetăţenii trebuie să fie puşi să plătească ambalajele, adică pungile şi sticlele. Atâta timp cât ambalajele n-au valoare, românii le vor arunca cu nonşalanţă“, arată Silviu Prigoană. El spune că, în unele ţări occidentale, reciclarea deşeurilor menajere este subven- ţionată până la 80%.

Rosal şi-a închis deja o staţie de reciclare, din cauză că a înregistrat o pierdere de un miliard de lei. Banii obţinuţi din vânzarea materialelor reciclabile nu acopereau cheltuielile cu electricitatea, salariile angajaţilor şi depozitarea. Ca afacerea să fie rentabilă, deşeurile colectate selectiv ar trebui să reprezinte peste 25% din deşeurile menajere, subliniază directorul Rosal. În prezent, Urban şi Rosal colectează doar 9%-12% materiale reciclabile.