Alessandra Stoicescu a lăsat o săptămână studioul de ştiri al Antenei 1 pentru munca pe şantier, în SUA.

Observatoarea“ de la Antena 1 a participat, alături de fostul preşedinte american Jimmy Carter, de familii americane şi de alţi cinci voluntari români, la un proiect umanitar de reabilitare a unor construcţii distruse de uraganul Katrina, în urmă cu doi ani. Este vorba despre un proiect în care s-au construit, în numai cinci zile, 108 locuinţe distruse de uraganul Katrina. România a fost singura ţară care a participat cu voluntari şi bani la proiectul Jimmy&Rosalyn Carter Work Project 2008.

Devastatorul uragan a distrus în 2005 porţiuni imense din coasta sudică a SUA, din Golful Mexic. Oraş ele New Orleans, Biloxi, Gulfport şi Pascagoula au fost atunci rase de pe faţa pământului şi mii de familii de sinistraţi încă aşteaptă să-şi recapete locuinţele. În Pascagoula a ajuns şi Sandra, mânată de dorinţa de a-şi ajuta semenii aflaţi la ananghie, precum şi de nevoia de a întoarce un serviciu făcut de voluntarii americani românilor.

Evenimentul umanitar la care a participat ştirista a fost organizat de Habitat for Humanity, organizaţie care a construit 27 de locuinţe la Rădăuţi, în 2007.

În loc de mulţumire

„E important ca aceia care ne-au ajutat atunci să vadă că românii ştiu să dea înapoi şi să sară, la rândul lor, în ajutor acolo unde este nevoie. N-a fost ceva în van, ceva de genul «iată că am muncit şi noi cot la cot cu Jimmy Carter», ci am vrut să fim de ajutor, ca voluntari şi ca donatori, pentru că s-a donat şi o sumă de bani din partea României. Am plecat în SUA şi din raţiunea de a întoarce serviciul făcut de voluntari în România şi de a întări relaţiile cu donatorii pe care îi avem în SUA“, ne-a declarat Sandra.

În România există şapte filiale Habitat for Humanity, deschise la Beiuş, Cluj, Piteşti, Rădăuţi, Craiova, Cumpăna şi Comăneşti.

O casă în cinci zile

V-o imaginaţi pe Sandra Stoicescu purtând cască de şantierist, înarmată cu ciocan şi cuie, urcând pe schele şi res pectând întocmai indicaţiile şefului de şantier? Pentru că, deşi pare ficţiune, la asta s-a redus, în mare, viaţa ştiristei vreme de o săptămână.

„Mă trezeam foarte dimineaţă, la cinci şi jumătate, pentru că şantierul se afla la 40 de minute de locul unde eram cazaţi. Iar acolo fiecare ştia foarte bine ce are de făcut. Lucram 20 de oameni la o casă, care trebuia ridicată în cinci zile. În prima zi am pus pe picioare structura de rezistenţă a casei“, povesteşte Sandra despre performanţa echipei sale, condusă de domnul... Bob.

„În prima zi, Bob ne-a adunat pe toţi, ne-a pus etichete cu numele fiecăruia, pe spate şi în faţă, ca să ne poată identifica uşor, ne-a pus şorţuleţele şi ciocanele la brâu, casca de protecţie, după care ne-a informat că trebuie să ridicăm din prima zi structura de rezistenţă a casei. Spre după-amiază erau deja asamblate şi bucăţi din acoperiş. Vedeam cum creşte casa sub ochii noştri, ca un joc de lego“, povesteşte Sandra.

Sandra, muncitor ascultător

Pentru că era pentru prima dată când trebuia să bată cu adevărat cuie, Sandra a fost ajutată de un coleg să nu-şi zdrobească degetele. Norocul ei a fost că nimeni nu este obligat să facă mai mult decât ştie. „Unii dintre noi ne aflam pentru prima oară în situaţia aceasta. Aşa că nu am fost puşi să facem lucruri foarte complicate. Dar trebuia să respecţi întocmai indicaţiile şefului de şantier. Fiecare dintre noi avea un rol foarte bine definit într-un mecanism care funcţiona ca un ceasornic. Iar componentele casei s-au îmbinat precum elementele unui joc de lego“.

De munca Sandrei a beneficiat o mamă singură cu doi copii, care a rămas doar cu hainele de pe ea din cauza devastatorului uragan Katrina. Locuia în condiţii mizere, în containerele arondate de guvernul american victimelor furiei naturii.

INTERVIU RAPID

„L-am cunoscut pe Jimmy Carter“

EVZ TV: Ai mai lucrat cu Habitat for Humanity? Sandra: Habitat for Humanity România, cu care lucrez de mai mult de un an, m-a invitat să particip împreună cu alţi câţiva români la proiectul lui Jimmy Carter. M-am implicat foarte mult anul trecut la Rădăuţi, dar de la distanţă, după ce am ajutat la construirea unei case în Bucureş ti, în timp-record, în doar o zi. Cred foarte mult în conceptul de a întinde o mână de ajutor.

Ai făcut şi un reportaj? Am filmat, probabil că vom folosi imaginile, dar a fost o experienţă mai mult personală.

Ce te-a marcat mai mult? Sigur că, deşi au trecut doi ani de la catastrofă, şi situaţia nu mai e atât de dramatică, lacrimile din ochii proprietarului casei, bucuria lui şi modul în care te supraveghează să vadă cât de bine baţi fiecare cui sunt impresionante. Cu puţinul pe care îl faci îi schimbi acelui om viaţa. Familiile beneficiare au lucrat cot la cot cu noi.

A fost şi Emil Constantinescu... A muncit şi la casa noastră, dar şi la o alta unde lucra Jimmy Carter.

Cu Jimmy Carter ai vorbit? Am făcut cunoştinţă la dineul oficial, iar apoi ne-am şi întâlnit şi am făcut poze împreună.