„Cubul de apă“, piscina pentru Jocurile Olimpice de la Beijing, a costat aproximativ 310 milioane de dolari.

În „Cubul de apă“ se vor decerna 42 de medalii de aur în concursurile de înot, înot sincron şi sărituri în apă din cadrul Olimpiadei de la Beijing, care se va desfăşura între 8 şi 24 august. Piscina, a cărei construcţie a durat patru ani şi jumătate, a fost inaugurată pe 28 ianuarie şi a stârnit aplauze atât din partea oficialilor de la Comitetul Olimpic Internaţional, cât şi din partea sportivilor şi a viitorilor spectatori.   Mulţi dintre cei care au făcut coadă pentru a-şi cumpăra bilete la întrecerile de nataţie au recunoscut că nu sunt pasionaţi de sporturile acvatice, dar îi macină curiozitatea. La exterior, piscina seamănă cu o mare de bule de aer în apă, care, atunci când este luminată de reflectoare în diverse culori, aminteşte de un caleidoscop. 3.000 de „pernuţe“ din plastic

„Cubul de apă“ este o premieră pentru China, fiind singura construcţie din această ţară al cărei înveliş este realizat în întregime din ETFE, adică etilena tetrafluoroetilenă, un fel de teflon utilizat prima dată în industria aeronautică, supranumit „regele plasticului“.

În Europa, acest material a fost folosit pentru aproximativ 800 de clădiri. Bucăţile de EFTE, aşezate pe o structură de rezistenţă din beton şi oţel, formează mai mult de 3.000 de „pernuţe“, care acoperă în total 110.000 de metri pătraţi.

Fiecare „pernuţă“ poate suporta greutatea unui automobil. În plus, inginerii care au realizat „Cubul de apă“ susţin că, în caz de incendiu, EFTE arde fără flacără şi fără să scoată fum, ceea ce permite ca evacuarea spectatorilor să se facă fără probleme. Suveniruri

În interiorul clădirii, temperatura şi umiditatea sunt păstrate constante, podelele şi scaunele sunt încălzite, iar praful din atmosferă nu are şanse să se aşeze pe pereţii din EFTE.   Pentru a celebra inaugurarea piscinei olimpice, Comitetul de organizare de la Beijing şi-a dat acordul pentru realizarea a două modele la scară redusă. Unul, denumit „Simfonia albastră“, este realizat din cristale artificiale importate din Austria, interiorul fiind placat cu aur. Cinci mii de astfel de machete vor fi scoase la vânzare la preţul de 2.400 de dolari fiecare. A doua piscină în miniatură a fost botezată „Visul albastru“ şi este realizată din sticlă şi argint, având instalat un sistem care luminează „jucăria“ făcând-o să arate precum veritabilul „Cub de apă“ în timpul nopţii. Pe piaţă vor fi puse în vânzare 30.000 de copii, costul uneia fiind de 560 de dolari. ŞTIAŢI CĂ…

130.000.000 de dolari au provenit din donaţii

> Umaru Yar’Adua, preşedintele Nigeriei, a fost primul conducător de stat care a vizitat piscina olimpică. > Construcţia poate „adăposti“ 10.500 de metri cubi de apă. > Aproximativ 130 de milioane de dolari din costul total al construcţiei au fost strânşi din donaţii. În grădina de lângă piscină, cei care au donat sume foarte mari vor avea câte o sculptură, iar numele celorlalţi donatori vor fi menţionate pe plăcuţe. > După încheierea Jocurilor Olimpice, „Cubul de apă“ va găzdui un mall şi un parc acvatic de distracţie. > Materialul EFTE este comercializat de o companie germană şi are preţuri cuprinse între 400 şi 500 de euro pentru un metru pătrat. Chinezii au preluat tehnologia de fabricaţie a membranei, iar preţul a fost redus la 200 de euro pe metru pătrat. > Punctul de topire pentru EFTE este de 275 de grade Celsius. DATE TEHNICE

> Denumire oficială: Centrul Naţional pentru Sporturi Acvatice > Cost: aproximativ 310 milioane de dolari > Suprafaţa totală a complexului: 79.532 de metri pătraţi   > Capacitate: 6.000 de locuri permanente şi 11.000 de locuri temporare

> Durata lucrărilor: 24 decembrie 2003 - 28 ianuarie 2008 > Dimensiuni: latura de 177 de metri şi înălţimea de 31 de metri.

ESTETIC. „Cubul de apă“ din Beijing este luminat feeric noaptea