Doi din cinci români, pe lista de rău-platnici

Doi din cinci români, pe lista de rău-platnici

Aceasta este statistica întârzierilor la plata ratelor, după aproape patru ani de funcţionare a Biroului de Credit.

Două milioane de români au intrat pe „lista neagră“ a răuplatnicilor ţinută de Biroul de Credit, potrivit directorului general al instituţiei, Şerban Epure. Această cifră îi include şi pe cei care au întârziat în cei patru ani de funcţionare a Biroului cu sume mai mici de 10 lei, mai mult de 30 de zile.

La începutul anului trecut, băncile au renunţat să îi raporteze şi sumele sub 10 lei. Multe raportări de acest gen apăreau chiar la cei care plăteau conştiincioşi sumele pe care ştiau că le datorează, dar între timp acestea crescuseră în urma majorării dobânzii de către bancă.

Numărul persoanelor care înregistrează în prezent restanţe la creditele contractate este de peste 365.000.

În acelaşi timp, numărul persoanelor care s-au îndatorat în ultimii patru ani este de 4,8 milioane. Numărul creditelor contractate de români este mult mai mare: 8,3 milioane de împrumuturi, potrivit bazelor de date ale Biroului de Credit.

La această instituţie raportează informaţii despre rău-platnici 28 de bănci, opt societăţi de credit de consum şi două companii de leasing. Informaţ ii şi despre clienţii care au contractat credite, dar nu au înregistrat restanţ e, sunt raportate de 23 de bănci, patru societăţi care dau credite de consum şi două societăţi de leasing.

ARB vrea şi informaţii de la operatorii de telefonie Asociaţia Română a Băncilor (ARB) ar putea solicita autorităţilor să permită şi furnizorilor de servicii, în special operatorilor de telefonie mobilă, să raporteze la Biroul de Credit informaţii despre clienţi. „Voi ridica mâine (joi - n.r.) în Consiliul de Administraţie al ARB problema participării firmelor prestatoare de servicii la Biroul de Credit şi vom solicita, probabil, autorităţ ilor să le permită acestora să devină participanţi“, a declarat preşedintele ARB, Radu Gheţea.

Biroul de Credit discută încă din 2006 cu operatorii de telefonie ca şi aceştia să devină participanţi şi a încheiat contracte cu doi dintre ei. Dar la finele anului trecut, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Informaţiilor cu Caracter Personal a emis o decizie care le interzice prestatorilor de servicii să funizeze date la acest Birou.

Cel puţin trei operatori de telefonie mobilă de pe piaţa autohtonă ţin o bază de date cu clienţii care şi-au făcut abonamente şi nu şi-au plătit facturile.

Pe de altă parte, decizia ANSCP a redus de la cinci la patru ani perioada în care informaţiile despre restanţieri rămân în baza Biroului de Credit.

Ne puteți urmări și pe Google News